duminică, 18 decembrie 2011

Aripi

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=W8bGsikPgAQ&w=420&h=315]
Paula Seling Aripi

Ce lume s-a stins intre crezuri goale de lut
Ce timpuri am prins, cu idei ce noi nu le-am vrut.

Refr:
Oamenii au aripi, dar nu pot sa zboare,
Nu mai cred in ce-au stiut candva
Au ales tacerea cand fiinta moare
Nu mai vor sa creada-n altceva.

Tristetea ne-a impins intr-un nor de paie si fum
Prezentul ne-a inchis intre vremuri moarte de mult

Refr.

Ce lume in vremuri oarbe, ce-amaruri am plans
Ce jocuri si teluri moarte, ce pamantinfrant

Cine-ar fi spus ca astazi lumina se va stinge tarand cu ea in adancuri puterea de-a spera?



[youtube http://www.youtube.com/watch?v=9FlnGROB23Y&w=420&h=315]



Tatiana STEPA - DA, DOAMNE, IARNA


Imparte Doamne cu mine durerea
Din lacrima care te striga
Si da-mi alinarea si da-mi mangaierea
Imparte cu mine durerea

Imparte Doamne cu mine tacerea
Ce noaptea se lasa pe ploape
Cand somnul sau moartea sunt tot mai aproape
Imparte cu mine tacerea

Da Doamne iarna sa ma adoarma
Sa ma ingroape cu tot cu toamna
Sa cada alba peste destine
Sa nu mai stie nimeni de mine

Imparte Doamne cu mine tradarea
cu care ma acoperira
Sterge-mi din lacrima chinul si sarea
Imparte cu mine tradarea

Imparte Doamne cu mine minciuna
Zvarlita pe singuratate
Si liniste pune acum peste toate
Imparte cu mine minciuna

Da Doamne iarna sa ma adoarma
Sa ma ingroape cu tot cu toamna
Sa cada alba peste destine
Sa nu mai stie nimeni de mine

Imparte Doamne cu mine iubirea
Risipa ursita risipei
Si lasa uitarea la marginea clipei
Imparte cu mine iubirea

Imparte Doamne cu mine tristetea
De-ati pune pe umeri povara
Durerii tacerea, minciunii tradarii
Imparte cu mine tristetea

Da Doamne iarna sa ma adoarma
Sa ma ingroape cu tot cu toamna
Sa cada alba peste destine
Sa nu mai stie nimeni de mine

Da Doamne iarna sa ma adoarma
Sa ma ingroape cu tot cu toamna
Sa cada alba peste destine
Sa nu mai stie nimeni de mine



[youtube http://www.youtube.com/watch?v=wmC7c5k7SJE&w=560&h=315]


DA, Doamne, iarna
http://embed.trilulilu.ro/video/eleala2006/b43019470a19a1.swf


Ar trebui...

Ar trebui să ne naştem bătrâni,
Să venim înţelepţi,
Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume,
Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc
Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,
Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,
Să fim copii la naşterea fiilor noştri.
Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,
Ne-ar învăţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,
Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu...
http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcST9VnoNZy1FVMbzOeXIIZC8BAlr0oBDDoixDOjo6HXv9yf3Vyl

Cholestone

Ca urmare a depunerii colesterolului, aproape pe neobservate apare ateroscleroza, hipertensiunea arterială şi creşte riscul producerii infarctului miocardic. Prin reducerea colesterolemiei cu doar 1-2 la sută, riscul apariţiei afecţiunilor cardiovasculare scade cu cel puţin 10 la sută.

Uleiul de seminţe de in este cea mai bogată sursă naturală de acizi graşi omega-3. Acesta conţine ambii acizi graşi omega-3 necesari, atât acidul alfa-linolenic, cât şi acidul linoleic, care, pe lângă rolul jucat în cadrul metabolismului, pot avea şi efecte benefice în menţinerea sănătăţii aparatului cardiovascular. Acizii graşi omega-3 reduc semnificativ nivelul trigliceridelor şi scad într-o măsură mai mică nivelul sanguin al colesterolului.

Pectina de măr intervine în metabolismul lipidic, fiind un excelent absorbant al lipidelor. Reduce sinteza colesterolului şi a trigliceridelor în ficat. Împreună cu alte fibre, îmbunătăţeşte tranzitul la nivelul intestinului gros. Creează senzaţia de saţietate.

Usturoiul are multe proprietăţi benefice. Conţine numeroase substanţe active care determină scăderea colesterolului LDL (“rău”) din sânge şi creşterea nivelului de colesterol HDL (“bun”), reducând riscul producerii bolilor cardiovasculare.

Lecitina joacă un rol important în metabolismul lipidic şi participă la îndepărtarea colesterolului din fluxul sanguin.
Antioxidanţii (vitaminele C şi E) acţionează sinergic şi – pe lângă alte proprietăţi – protejează acizii graşi de efectul nociv al oxidării.

Cromul intervine în metabolismul lipidic prin reglarea nivelului lipidelor din sânge. Ajută la transportul grăsimilor şi la arderea acestora. Intervine benefic şi în metabolismul glucidic. Scade nivelul colesterolului LDL şi creşte nivelul colesterolului HDL din sânge.

Consumaţi 3×1 tabletă pe zisau conform recomandărilor
https://encrypted-tbn0.google.com/images?q=tbn:ANd9GcSfZaKW18LVgZYcq7sfu06AwxoClauEXXM9xv8lCe763tJ5ex-QAg


Pentru a comanda acest produs la pret de producator, ma puteti contacta pe acest blog.

Aparatul Aquarion

http://t2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQg3gzGjqUCpn5U9hIxvfdcdgOPx0XkXlz2Mo_xXPG6FeeWyHWMBQ Apa este un transportator al energiei si o recomanda pentru a trata diverse boli, pentru ca apa in organism ajuta la:

- Absorbtia nutrientilor,

- Transporta nutrientii la celule,

- Dizolva si elimina produsele reziduale aparute in cadrul metabolismului,

- Regleaza nivelul de protoni si electroni,

- Participa la controlul temperaturii corporale prin procesul de transpiratie,

- Ofera flexibilitate articulatiilor,

- Creeaza un invelis flexibil pentru organismele vitale

http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcReqXzXf0arN14jxBGpqqVqlhI-NDl7VxNuXhwCJ0KRgSvOQNCrHgAparatul Aquarion produce apa ionizata, fara metale grele si substante toxice. Cu ajutorul aparatului putem realiza nivelul dorit de alcalinitate sau aciditate al apei pe care o putem folosi in diverse scopuri.
Apa ionizata alcalina are efecte antioxidante si datorita acestui fapt este benefica pentru organism. Consumul zilnic a doi litrii de apa alcalina ionizata poate fi folosit cu succesin:

- Incetinirea procesului de imbatranire

- Contracararea acumularii deseurilor acide in organism, tratarea gutei

- Furnizeaza mari cantitati de oxigen corpului, indepartand starea de oboseala, fiind de unr eal folos sportivilor si celor care depun munca fizica intensa

- Tulburari gastrice

- Ficat (metabolizarea zaharului, nivelul zaharului din sange)

- Detoxifierea organismului, combaterea constipatiei cronice

- Reglarea tensiunii arteriale si a colesterolului

- Alergii (astm si guturaiul de fan)

- Prevenirea si tratarea osteoporozei

- Tulburari ale circulatiei cerebrale

- Prevenirea cancerului si in tratament complementar pentru bolnavii de cancer



Apa acida
este folosita de obicei numai extern, desi in anumite conditii si in cantitati mici, se foloseste si intern. Apa acida ionizata cu utlizare externa poate reduce senzatia de durere si/sau mancarime datorata unor muscaturi de insecte, indeparteaza bacteriile de pe piele, poate avea actiune pozitiva in ulceratii ale membrelor datorate diabetului zaharat si poate accelera inchiderea ranilor. Se poate folosi ca si picaturi nazale, avand proprietatea de a curata nasul infundat.

Poate fi folosita cu succes in casa pentru a dezinfecta anumite suprafete si de asemenea se poate folosi la spalarea legumelor si fructelor, avand proprietatea de a indeparta bacteriile de pe acestea.

Apa acida ionizata poate fi folosita si in cabinetele de cosmetica si frumusete, este benefica in tratamentul acneei si eczemelor, confera fermitate si catifeleaza pielea, elimina ridurile mici, indeparteaza matreata si este un balsam foarte eficient pentru par, dandu-i acestuia volum si stralucire.

http://www.tratamente-naturiste.ro/imagini/aquarion_second.jpg Afectiuni pentru care este recomandat si mod folosire:

Acnee
se spala fata intai cu apa acida, dupa care cu apa alcalina
Afectiuni ale rinichilor
se bea cat mai multa apa alcalina
Alergii
se consuma 1 l/zi apa alacalina
Amigdalita, laringita
gargara de 5 ori/zi cu apa acida
Arsuri
comprese cu apa acida 10 minute, apoi se spala cu apa alcalina
Arsuri in zona stomacului
se bea 100 ml de apa alcalina
Artrita
se beau cantitati cat mai mari de apa alcalina
Astm
1 l/zi apa alcalina
Boli degenerative
se beau cantitati cat mai mari de apa alcalina
Cancer
se consuma uzual apa alcalina
Colesterol
se bea apa alcalina
Constipatie
se bea apa alcalina
Cosuri
se bea 1 l/zi de apa alcalina
Imunitate scazuta
se bea 1 l/zi de apa alcalina
Depresie
se bea apa alcalina
Dermatite, dermatoze
se spala cu apa acida, dupa care se spala cu apa alcalina
Diabet
se bea multa apa alcalina
Dureri de cap
comprese cu apa acida
Dureri de dinti
clatirea gurii cu apa acida
Dureri de piept pe raceala
se spala cu apa acida 10 min, apoi 5 min cu apa alcalina
Dureri musculare
ingerare suplimente cu apa alcalina ionizanta
Ciuperci pe piele
se spala pielea cu apa acida, dupa care 5 min cu apa alcalina
Gripa
se bea apa alcalina 200 ml
Raceala
gargara 10 min apa alcalina 200 ml; se bea apa alcalina seara
Guta
se bea multa apa alcalina
Guturai
se bea 1l/zi apa alcalina
Hemoragii
se bea apa multa alcalina
Hemoroizi
se bea 250 ml de apa alcalina din 4 in 4 ore
Herpes
se spala 10 min cu apa acida, dupa care clatim cu apa alcalina
Hipertensiune
se bea 1l/zi apa alcalina
Inflamatii in general
spalat cu apa acida, apoi aplicam compresa de apa alcalina
Inflamatii ale ficatului
se bea multa apa alcalina
Inflamatii ale vaginului
se spala cu apa acida, dupa care cu apa alcalina
Mahmureala
se bea cat mai multa apa alcalina
Prostata marita
se bea 100 ml apa alcalina de 4 ori/zi, timp de 8-12 zile
Migrena
se bea apa alcalina
Obezitate
se bea uzual multa apa alcalina
Osteoporoza
se bea cat multa apa alcalina
Picior de atlet
se spala zilnic piciorul cu apa acida incalzita la aprox. 40 C
Pierderea parului
se spala 10 min cu apa acida, 5 min cu apa alcalina
Pietre la fiere
se bea multa apa alcalina
Pietre la rinichi
se bea multa apa alcalina
Probleme ale inimii
se bea 1 l/zi de apa alcalina
Probleme circulatorii
se bea mutla apa alcalina
Psoriazis
se spala zona afectata cu apa acida si se bea apa alcalina
Rani si zgarieturi
se spala cu apa acida
Rau de dimineata
se bea apa alcalina
Retentie de apa in tesuturi
se bea uzual apa alcalina
Tuse
se bea 100 ml/zi de apa alcalina, timp de 2 zile
Ulceratii ale picioarelor
din 4 in 4 ore se spala cu apa acida si se bea zilnic 200-300 ml de apa alcalina


Daca doriti sa achizitionati AQUARIONUL la pret de producator, contactati-ma pe blog.


Copilarie

http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTXWvoWnrTOK6DN-ku0UcDnGOq-Cea6u5tKpm32LGjV7zDLBksZ Ai desteptat copilul din sufletul meu .Cate amintiri...Habar nu aveam noi ce inseamna grijile parintilor ,eram preocupati doar de propriile noastre traznai si nebunii care ne inveseleau ziua ,eram niste semizei care isi puteau desena lumea in culori diafane.Toate acele jocuri gen “Tara, tara vrem ostasi!”, care faceau ca ziua sa ne uite.
Magia primului bal... clipe minunate ! Le retraiesc gustand din dulcele inocentei, ascultand acordurile primei iubiri. Minunea diminetilor de vara… ieseam afara in pijama si ma asezam pe pragul casei – bunica era cu treburi prin gradina, pe la oratanii – stateam tacuta si absorbeam ce se intampla in jur… http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcR55qPZABPaYHfZrSOIZ3T-pBkhdLPcIRDfWjXyw_BK9JdNGFNvxA
Ohh!Bunica! Mi-aduc aminte de bunica mea, o femeie batrana,harnica si isteata.Pe obrajii ei vechi izvorau ca niste raulete incretituri ce trageau spre coada ochiului.Cele doua dungi usoare de sprancene rare ale bunicii se tot ascundeau si iar ieseau de sub invelisul alb.
Toata ziua eu si fratele meu ne jucam prin ocolul larg si o preiveam pe bunica cum muncea de zori si pana-n seara.
-Bunico!Bunico!-strigam veseli.Lasa-ne pe noi sa-ti facem treaba!
-Nu va osteniti,spiridusii mei.Ma descurc eu singura.De ce sa va opresc din joaca voastra?
-Te rugam bunico…
Vrand nevrand,bunica ne lasa sa o ajutam.Obrajii nostri rosii ca macul o bucurau pe bunica care parea ca o floare vestejita.
Dar, mai presus de toate, de la bunica am invatat sa fiu corecta sa respect toate cete sunt in jurul meu si pe Dumnezeu. Lua dupa dansa in duminicile de praznicuri si pomeni o fetita cat sa o poata ajuta sa care traista de covrigi in Biserica.
Si acum, de fiecare data cand merg la casa bunicilor, parca traiesc inca o data acele minunate clipe din copilaria mea.
Azi am un litru de lapte de țară care prinde caimac sub foc. E gălbui și dens și răspândește în cameră un miros de ”acasă.” Se umflă nestăpânit și își întinde spuma albă pe ochiul de aragaz.
Nu-i lapte dacă nu-i dat în foc și chiar și dacă nu-i de la magazin tot nu-i gustul laptelui pe care îl aducea bunicul seara pe la 8 jumătate, când se întorcea Florica de la islaz. Mai proaspăt nici că se putea pentru că la 9 goleam o farfurie de ”mămălî-cu-brî-cu-la” – adică cea mai seducătoare cină a copilăriei mele: mămăligă cu brânză de oi făcută boț și lapte fiert în ceaunul mămăligii. Pentru că nimic nu se pierdea la casa bunicilor.
După weekend am venit de pe drumuri cu o poftă nebună de prânzul pe care sărmana mea bunică ocupată i-l făcea nepoatei pe fugă, între două treburi pe care eu nu i le vedeam niciodată în mâni atunci, dar le văd acum cu ochii minții.
Avea noroc cu mine când rămâneam în vacanțe căci n-am făcut niciodată mofturi la masă și aveam mereu poftă de un singur lucru când mă întreba obosită ce vreau să mănânc: ”Cartofele, bunică!” M-aud ca prin vis pe mine strigând și simt iar mirosurile ademenitoare ce mă scoteau din orice colț al curții. Cuburi de cartofi tăvăliți prin untdelemn și apă din fântână, cu o căpățână de usturoi întreagă și puși la înăbușit în nemuritoarea tigaie de tablă de care nicio mâncare nu se lipea.
http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQo5gtICuKUQCsoD0s3XGnkrxaTrh2t3kSJwszMiuMgPEybqVCdiwDacă eram cuminte și ajutam pe la treburi, bunica mă trimitea la covată să-i aduc făina și s-o cern cu o putina sare, o bucățică de drojdie, o cănuță de ulei și una de apă călie. Din mâinile ei ieșea numaidecât un aluat pufos care se transforma în turtițe care nu erau nici desert, nici pâine. Le mâncam necăjind găinile ca să se certe între ele.
În weekendurile în care aveam musafirii de la oraș și de sărbători, se aureau în cuptor niște poale-n brâu cum nu s-a mai pomenit: cu brânză multă și galbenă, cu ouă roșcate și potrivit de dulci. O supăra pe bunica tava care-i pârlea plăcintele și nu mă credea că partea arsă era preferata mea. În restul zilelor, desertul era o felie de pâine cu dulceata. Mi-e groază de ce-o să mănânc azi, căci doar focul care le gătește a rămas la fel ca atunci, dar mă bucur că am cu ce să compar, căci am fost norocoasa care a crescut cu cele mai alese și intense gusturi.
http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQEPTyxd9X1W5HsrDchHDN6EVvhfdjh8eCw2ysvWwIEd0Fi4mvvYA Miauuuu! La bunica am vazut o pisica mare de culoarea maro închis. Cînd se culca la soare parea lunga de un metru, iar cînd sforaia pe pat parea un ghem. Daca nu gasea de-ale gurii, venea la bunica mieunînd :primea pîine cu lapte
Tata mi-a pastrat prima mea compunere într-un plic de hîrtie gri în a carui “tesatura” se zaresc urme de rumegus. Nu-mi mai aminteam de ea si am ramas surprinsa ca învatatoarea ne daduse subiectele pe numere (banuiesc ca la numarul 2 subiectul era “Cîinele”). O aveam pe Vanessa mea alba cu doua V-uri negre pe spate, ale caror brate coboara intr-o simetrie perfecta dinspre urechi, unindu-se pe sira spinarii (de aici si ideea numelui cu care am botezat-o) m-am gîndit ca m-am nimerit atunci, în clasa, pe rîndul care “trebuia”. Nu m-am considerat pina la Vanessa o pasionata de pisici, dar acum pot sa spun, ca si in prima mea compunere, ca ea e animalul preferat. Zilnic, Vanessa imi dadea cite o lectie de afectiune, asteptindu-ma in fata usii cu labutele intinse pe spate, semnul bucuriei de a ma fi reintors acasa. O lectie despre faptul ca fericirea consta in bucuriile simple: orice noua cuta a draperiei si orice fascicol de lumina ii poate deschide o lume, orice miscare a a cordonului de la matura bunicii avea pentru ea efectul unui parc de distractii.

Otilia Cazimir - Poveste de omat
Tu nu stii …
A fost odata
O casuta fermecata
Si-n casuta-o fata mica,
Un pisoi si o bunica.

Si-ntr-o iarna, intr-o seara,
Fata s-a uitat afara
Si-a vazut cum prin perdea
Stelele radeau de ea …

Dar pe drum cotit si nins,
Umbra sura s-a desprins:
Un voinic abia de-o schioapa
Inota-n omat ca-n apa.

Si proptinduse-n toiag,
Un toiag mai nalt ca el,
A-nceput sa cante-n prag,
Tremurat si subtirel …

Dormi?
Si nici n-am prins de veste!

Usa s-a inchis cu cheia,
Focu-si palpaie scanteia,
Si povestea nu-i poveste:

Eu eram fetita-aceea,
Iar bunica - nu mai este …
http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQh0mNU1Q8dPf-4I_1TJY_BQ_1yV5agH7PcmU5wn9eQpVGpnRuBlQ