Timpul in lumea cealalta

Timpul in lumea ingerilor este ceva de neimaginat pentru noi. Aceasta fiindca el nu exista in acea lume. Este ca si cand ar trebui sa uitam tot ce stim referitor la legile fizicii si sa descoperim clipa de clipa legi noi, intre care transcenderea continuumului spatio-temporal este doar una dintre ele.



in acest sens, Emanuel Swedenborg spune:


“Timpul exista in lume deoarece soarele pare sa-si schimbe pozitia dintr-un unghi in altul, iar aceasta determina perioadele de timp numite anotimpurile anului; pe langa asta, el pare ca se invarteste in jurul pamantului, aceasta determinand perioadele in care este impartita ziua, iar toate aceste schimbari au loc la intervale regulate. Nu la fel se petrece cu Soarele raiului. Acest Soare nu determina ani si zile, prin progresii si revolutii succesive, ci schimbari ale stadiilor, si acestea doar in aparenta si nu la intervale regulate. Astfel, ingerii nu pot avea o idee a timpului, dar au in locul acesteia o idee a stadiilor (a schimbarilor conditiei ingerilor, variatii ale dragostei si credintei lor si deci ale intelepciunii, inteligentei si vietii lor).



Astfel, ingerii nici macar nu stiu ce este timpul, fiindca in rai nu exista ani si zile, ci doar schimbari ale stadiilor.



Din cauza ca ei respecta astfel legi diferite ale fizicii, nu trebuie sa ne mire puterile lor neobisnuite. Daca luam de exemplu deplasarea lor instantanee dintr-un loc in altul, explicatia ei tocmai a fost data mai sus. Iata un pasaj care descrie aceasta insusire extraordinara a ingerilor, pasaj desprins din Marea evanghelie a lui Ioan:
“ingerul a spus: ”Stapan al puterii tale, da-mi numai scrisoarea si o voi duce cu viteza sagetii acolo, iar in cateva clipe vei avea si raspunsul in mainile tale!” Abia atunci capitanul se uita mai bine la ostasul sau, il recunoscu pe Rafael si spuse: ”Da, cu adevarat, tu poti sa faci usor asta. Abia acum te-am recunoscut!” Capitanul i-a dat apoi solia lui Rafael, iar acesta s-a intors cu raspunsul intr-un sfert de ceas. Comandantul din Gadara ii confirma ca totul era in ordine si ii spunea ca va veghea in continuare sa fie la fel. Capitanul nu s-a mai mirat de rapiditatea cu care Rafael a parcurs drumul, ci numai de faptul ca si-a indeplinit misiunea aceasta intr-un sfert de ceas. Rafael a spus: ”Acest sfert de ceas este timpul in care a fost scris raspunsul de catre ajutorul comandantului din Gadara. Nu trebuie sa te miri, eu nu am avut nevoie de timp.“”



Atunci cand este permis, ingerii ajuta chiar oameni ai acestui pamant sa realizeze aceasta transcendere a timpului. in acest mod, putem usor sa ne dam seama ca fiecare dintre noi ar fi capabil sa atinga performantele ingerilor, cu conditia sa avem inima si constiinta asemenea lor, prin deschiderea totala catre Dumnezeu a fiintei noastre:


“Iisus: ”Iata, cei doi slujitori ai Mei se intorc deja cu Lidia!” Aproape toti de la masa Lui au fost cuprinsi de spaima si Cyrenius a spus: ”Cum s-a putut? Cei doi nu puteau sa fi facut mai mult de 500 de pasi de aici- iar pana la Capernaum sunt aproape doua ceasuri de drum- si acum cei doi s-au intors deja! Ah, este mai presus de orice poate trai si intelege un om pe acest pamant!” Cand Lydia, care fusese intampinata cu multa tandrete de Faustus, si el uimit, a venit la masa lui Cyrenius, acesta o intreba imediat: ”Minunata Lydia, cum de ai ajuns atat de repede din Capernaum pana aici? Erai deja pe drum?” Lydia a raspuns: ”Nu vezi cei doi ingeri ai Domnului? Ei m-au adus aici mai repede decat vantul. Pe drum nu am vazut nici cer, nici pamant, iar intre acolo si aici era doar o clipa. Acum sunt aici.””



in lumea fiintelor angelice spatiul este nu doar altfel inteles, ci vazut cu totul in alt mod. Din acest motiv, pentru ingeri este normal sa fie prezenti in mai multe locuri, in acelasi timp. Spre a ilustra acest atribut al lor, vom reda in cele ce urmeaza chiar spusele unui inger: “in cateva clipe totul va fi rezolvat, caci pentru mine, aici sau acolo este acelasi lucru, si cu toate ca eu sunt unul dintre cei mici, intregul pamant tremura sub picioarele mele! Tu inca te intrebi cum de sunt cu putinta toate acestea si iata ca deja totul s-a rezolvat. Iata, m-am si intors; ba pot sa-ti spun ca scribii tai, in pofida priceperii lor, nu mai pridideau sa inscrie totul in acte. I-am ajutat si pe ei degraba, astfel incat acum sunt liberi si nu mai au de lucru.”



Un alt inger, tot in Marea evanghelie a lui Ioan, spune:

“Eu pot sa fiu in acelasi timp aici, acolo sau pretutindeni, fara ca voi sa-mi simtiti lipsa, decat rareori si doar pentru cateva clipe.” O explicatie pentru aceasta calitate deosebita pe care o manifesta ingerii, este data de catre Emanuel Swedenborg, in cartea sa, Raiul si iadul: “Toate lucrurile din rai par sa ocupe un loc in spatiu exact ca in lumea noastra si totusi ingerii nu au nici o notiune sau idee de loc sau spatiu. Acest lucru trebuie sa para paradoxal.



Dar schimbarea de loc in lumea spirituala nu este decat o schimbare de stadiu (de stare), caci toate schimbarile de loc sunt efectuate acolo prin schimbari de stadiu mental. in acest fel, sub obladuirea lui Dumnezeu, am intrat in rai si am vizitat cateva pamanturi ale universului. Spiritul meu era supus schimbarii, pe cand trupul meu ramanea in acelasi loc. Toti ingerii se misca in acest fel si deci nu exista distante fixe; si cum nu exista distante fixe, nu exista spatii, ci, in locul lor, stadii si schimbarile acestora.



Din acest motiv, in lumea spirituala, o persoana devine prezenta pentru alta doar daca isi doreste intens prezenta sa, caci isi concentreaza gandul asupra celuilalt si se pune in stadiul mental al acestuia; si invers, o persoana e departata de alta in masura in care ii poarta aversiune. Cand cineva merge dintr-un loc in altul in propriul sau oras sau in curti ori gradini, sau in alte zone in afara societatii sale, ajunge mai repede cand o doreste cu nerabdare si mai tarziu cand nu este la fel de nerabdator; desi drumul este acelasi, este lungit sau scurtat in functie de intensitatea dorintei sale”



Capacitatea de a se proiecta instantaneu in orice zona a spatiului, insusire rar intalnita in cazul oamenilor, este un atribut al oricarui inger, acesta folosindu-se de ea spre a aduce cat mai plenar iubirea si lumina dumnezeiasca printre noi oamenii, dar si spre a se inalta cat mai aproape de Dumnezeu. in Marea evanghelie a lui Ioan, se spune:
“Atunci cei doi ingeri s-au apropiat cu mare umilinta de Mine (n.n.: Iisus) si m-au intrebat daca le ingadui sa mai ramana in forma vizibila pe care si-o luasera. Eu le-am spus cu voce tare: „Sunteti pe deplin liberi sa faceti asa cum doriti; dar sa nu uitati de sarcina pe care o aveti de indeplinit! Sorii medii au nevoie de toata grija voastra!“ ingerii au spus: ”Doamne, am avut si vom avea mereu grija de ei!”



Eu:” Da, da, stiu, de aceea vi se ingaduie sa ramaneti aici, daca aceasta va este dorinta; pentru ca cel mai neinsemnat dintre acesti oameni care sunt in jurul meu pretuieste mai mult decat nenumarati sori medii, alaturati si planetari! Sorii sunt facuti de dragul oamenilor si trebuie ingrijiti tot de dragul acestora! „ ingerii s-au inclinat fericiti si au mers din nou la ucenicii Mei cu care au inceput de indata sa vorbeasca si sa le spuna multe lucruri deosebite.”

primit pe mail

Romania in astrograma

Idee de pornire: sa analizam tema Romaniei ca si cum ar fi astrograma unei persoane in carne si oase, nascuta la 24 ianuarie (5 februarie) 1859!

Mi-a venit urmatoarea idee: ce ar fi daca am considera ca avem in fata noastra nu astrograma unei tari, ci a unei tinere fete sau a unui tanar baiat? Ma gandesc ce as spune, ce as recomanda unei astfel de persoane, aflata la inceputul drumului sau in viata?

Triada Soare-Luna-Ascendent

Sa incepem cu triada de baza: Soare-Luna-Ascendent. Soarele se afla in Varsator, Ascendentul in Rac si Luna in Pesti. Un semn de aer si doua de apa.

Calitati:

Cu un semn de aer si doua de apa in triada de baza, deducem ca o astfel de persoana imaginara dispune de abilitati bune de comunicare, talente artistice si deprinderi ingineresti.

Cu personalitatea de baza definita prin semnele Varsator, Pesti si Rac, este evident ca Romania este o tara predestinata vietii spirituale.

Pozitia Nodului Nord in primul grad din Pesti – practic la granita dintre Varsator si Pesti – confirma aceasta predestinare.

Deficiente

Mereu exista si cealalta fata a medalionului. Evident, se ridica niste semne de intrebare in privinta focului si a pamantului. A focului si a pamantului in sens astrologic, ceea ce in limbajul comun inseamna spirit de initiativa si curajul de a fi noi insine (focul), respectiv simt practic si abilitati economice (pamant).

Definiti prin aer (comunicare) si apa (viata sentimentala), suntem mari artisti si mari ganditori, dar – tindem sa fim prea visatori. Ne visam viata, vorbim mult despre ea, dar – oare o traim din plin? Avem multe idei, dar oare avem perseverenta de a le pune in practica? Avem curajul de a fi noi insine? Avem initiativa sau ne lasam calcati in picioare de catre celelalte popoare ale lumii?

Ca tara, posedam multa inteligenta („aur cenusiu”) si simt artistic, dar – hai sa na uitam in oglinda si sa ne punem intrebarea: oare cumva nu suntem prea aerieni? Avem suficient spirit practic? Avem suficient talent de a ne descurca in planul financiar? Cum stam cu initiativa („focul” astrologic)? Avem suficient curaj sa ne exprimam ideile si de a le pune in practica?

Imi vine in minte nuvela „Intelectualii” de Ion Luca Caragiale. Avem aer in triada de baza: vorbim mult, disecam problemele, le analizam din toate partile – si ne multumim cu atat. Oare e suficient? N-ar fi cazul sa le punem in practica, mai mult decat reusim?

Ce fel de manageri am fost, in ultimii 20 de ani? Am pornit cu ideea ca suntem incapabili sa hranim „vacile” noastre – vorbind alegoric – si le-am vandut unor popoare vecine. Acum, ei mulg „vacile noastre” si duc laptele acasa in tara lor. Ne dau si noua cu cate o ceasca, dar galeata plina de lapte ajunge in tara lor. Noi cosim iarba pe fanetele noastre, facem fanul, hranim vacile – dar laptele ajunge in strainatate. Am fost manageri buni? Nu, din pacate... Am acceptat, poate prea usor, lipsa pamantului si a focului din triada de baza a astrogramei tarii noastre.

Posibilitati de a imbunatati situatia

Calea 1: constientizarea

Constientizarea este primul pas catre rezolvarea problemei. Constientizand ca avem deficientele enumerate mai sus, stim macar in ce domenii avem de lucru.

Aceasta este munca astrologului: constientizarea.

Trebuie sa deseneze clientului sau o imagine clara despre personalitatea acestuia (amalgamul calitati-defecte) si o harta inteligibila pentru ca acesta sa poata gasi drumul afara din jungla.

Acum, clientul nostru este o tara intreaga. Natiunea romana.

Ce sfaturi ii putem da?

E simplu, trebuie sa ne imbunatatim la capitolele:

- „Pamant”: sa avem mai mult simt practic, sa fim mai harnici, sa ne dezvoltam abilitatile economice si manageriale

- „Foc”: sa avem grija ca ideile noastre sa fie puse in practica, sa avem curajul de a fi noi insine, sa avem incredere in noi insine, de a ne fauri viata asa cum o dorim noi, sa nu mai copiem stilul de viata a altor popoare, sa nu adoptam neaparat modelele (sabloanele) lor ci sa analizam daca nu cumva modelul nostru este mai bun, mai adecvat felului de a fi al romanului. Sa avem curajul de a lupta cu mai multa inversunare pentru noi insine!

Calea 2: relatiile

- Impresarul

Daca nu reusim sa invingem deficientele cu care ne confruntam cu fortele proprii, totusi avem varianta unui ajutor venit din afara.

Sa ne aducem aminte ca cei mai multi artisti au nevoie de un impresar. Artistul, un om care poseda multa „apa” (in limbajul obisnuit: viata sentimentala bogata) in astrograma sa, are nevoie de un impresar – foarte probabil o persoana cu mult „pamant” (simt practic, incapatanare, rezistenta – de exemplu pentru a nu ceda la negocieri) in harta sa natala, cineva care sa se ocupe de partea plictisitoare a vietii sale: negocieri, organizare, contabilitate. Iar acest impresar trebuie sa fie loial artistului pe care il serveste.

Este foarte important ca in pozitiile de conducere sa punem adevarati impresari, eventual sa-i aducem din strainatate si sa platim salariul ce li se cuvine. Este o varianta...

-Partenerul de viata

Noi, astrologii, obisnuim sa sugeram persoanelor cu o abundenta a planetelor in semne de aer si apa sa-si aleaga un partener de viata capabil sa suplineasca lipsa lor de „pamant” si „foc”. Adica, o persoana in astrograma careia sa se gaseasca suficient „pamant” si „foc”.

Daca in cazul unei persoane sugestia privind partenerul de viata care sa completeze lipsurile sale native pare functionabila, in cazul unei tari aceasta idee este inca de domeniul viitorului. Eu unul cred ca viitoarele colaborari interstatale se vor baza pe schimburi energetice reciproc avantajoase. Probabil se vor gasi tari interesate sa importe de la noi viziune spirituala si profunzime sentimentala, si sa ne ofere in schimb seriozitate si harnicie.

Este posibil ca viitorul sa fie cel al echipelor de lucru mixte (ca nationalitati). Echipe mixte in care fiecare component aduce specificul (energia) tarii sale. Schimbul de idei si energii poate genera un randament superior in aceste echipe mixte. Exemplu concret: echipele de fotbal Internazionale Milano, Arsenal Londra, etc.

Ce inseamna sa fii o tara nascuta in Varsator?

Ideea este ca nu constientizam inca beneficiile oferite de Soarele Romaniei aflat in Varsator. Avem un nivel de trai spiritual ridicat. Nu constientizam cat de mult inseamna acest lucru!

Totul este relativ.

In Romania, daca te ocupi de stiinte spirituale, de terapii complementare, de tarot, de astrologie, de aproximativ orice ciudatenie aflata la frontierele cunoasterii, totusi esti respectat, ai toata stima celorlalti, oamenii iti urmeaza sfaturile fiindca intuiesc ca vorbesti limbajul sufletului si il intelegi corect. Te poti integra linistit in societate si in pofida preocuparilor tale esti catalogat ca fiind normal.

In alte tari europene, nivelul de trai spiritual nu este atat de ridicat.

S-a intamplat odata ca am facut greseala de a afirma in mod deschis ca ma ocup de stiinte spirituale, intr-o alta tara europeana decat Romania. Nu conteaza prea mult care. Imediat, sistemul de operare care anima creierul interlocutorilor mei a dat semne de inghet. Windowsul lor s-a bruiat instantaneu. Atmosfera a devenit, brusc, glaciara. Am invatat pe pielea mea, intr-un mod relativ amar ca in alte tari decat Romania poti fi astrolog, tarolog, energoterapeut, tot ce vrei, dar este mult mai greu sa te integrezi in societate. Este foarte posibil sa fii catalogat ca fiind un „ciudat” pe tot parcursul vietii tale. Nu esti respectat, in mod neaparat, de catre ceilalti. Oamenii nu vor respecta in mod neaparat sfaturile tale fiindca este foarte posibil sa nici nu le inteleaga pe deplin (cu sufletul).

Asadar, nici nu stim ce noroc avem aici, cu Soarele nostru in Varsator. Romania este India Europei. Un Tibet al Europei. Aici te poti simti liber cu adevarat, cu sufletul si cu spiritul.

Acest lucru poate fi un obiectiv de marketing.

Asta avem, asta vindem.

Sa analizam de ce oare Soarele Romaniei se poate afla in Varsator? Acest lucru se datoreaza pe de o parte emanatiilor energetice din zona noastra, dar si modului de trai al stramosilor nostri daci, care si-au lasat amprenta energetica pe aceste meleaguri.

Aici in Romania putem construi un adevarat rai, o regiune in care si spiritul si materia sa se simta la ea acasa. Ar fi bine sa nu ratam aceasta ocazie...

Menirea noastra: a cobori Varsatorul in materie

Nu trebuie sa ne multumim doar cu studii intelectuale si spirituale. Trebuie sa gasim aplicatiile practice ale studiilor nostre.

Romania ofera posibilitatea de a explora dimensiunea spirituala a vietii.

Un exemplu ar fi cercetarile omului de stiinta japonez Masaru Emoto. Stiti ca apa „tratata” cu sentimente pozitive formeaza cristale foarte frumoase si, evident, este mai gustoasa si mai hranitoare. Ce ar fi daca am aplica in practica aceste descoperiri? Daca toate iaurturile, sucurile, compoturile, conservele si zarzavaturile produse in Romania ar contine cristale frumoase precum cea modelata in apa de expresia „Iubire si Recunostinta”.

Poate candva patronii de firme vor constientiza importanta vietii spirituale. Daca vrem sa producem ceva de calitate, acest lucru nu este posibil decat printr-o viata spirituala adecvata. Imi imaginez o lume in care patronii de firme investesc in educatia spirituala a angajatilor lor.

Imi imaginez o lume in care in locul certificatelor ISO 9001 si 12001, se trimite o mostra din produsurile firmei la laboratorul D-lui Masaru Emoto si rezultatul va inlocui acel certificat.

Masaru Emoto = Master Your Emotions!

Imi imaginez o lume cu produse de calitate, manufacturate de oameni liberi si fericiti. Imi imaginez o lume cu alimente de calitate, cu adevarat hranitoare.

s.a.m.d.

Comunicarea de tip Varsator

Soarele Romaniei din Varsator este si o invitatie de a comunica deschis, sincer si profund. Intr-adevar, comunicam mult, dar oare respectam Varsatorul din noi insine? Comunicam suficient de profund sau atingem doar suprafata problemelor? Comunicarea deschisa presupune un risc, dar mai bine ni-l asumam ca sa fim in concordanta cu Varsatorul. Altfel, ajungem sa ramanem cu un gust amar in gura.

In comunicarea noastra, sufletul are locul pe care-l merita? Dar umorul? Dar SF-ul? Trebuie sa avem o comunicare de tip Varsator!

Ascendent Rac, Luna in Pesti: a ne trai emotiile!

Purtam masti, desi traim intr-o tara cu Ascendentul in Rac si Luna in Pesti. Ne putem da seama ca nu e cazul – ar trebui sa ne exprimam sentimentele cu mult mai mult curaj. Bineinteles, nu invit pe nimeni sa sparga tot ce ii iese in cale cand este nervos. Sau nu m-as bucura daca Romania ar deveni o tara de telenovela. Insa, ne putem da seama, din Ascendentul in Rac si Luna in Pesti din astrograma Romaniei ca nu trebuie sa ne reprimam emotiile. Pentru ca nu stam bine la capitolul sanatate fizica si psihica.

Trendul mondial este sa fii impecabil, sa n-ai emotii, sa porti o masca de fericire. Prin limba engleza, raspandita odata cu calculatoarele si cu revolutia informationala, Capricornul (=stapanirea/reprimarea emotiilor) ne-a invadat vietile. Este adevarat ca invatam seriozitatea, harnicia si stapanirea emotiilor tocmai prin folosirea limbii engleze, ceea ce este un lucru bun. Insa, sa nu uitam ca suntem un popor latin si ca in astrograma Romaniei, Ascendentul se afla in Rac si Luna in Pesti, deci suntem invitati sa ne traim sentimentele in mod deschis si cu mult curaj. Nu trebuie sa fim roboti – ci oameni. Suntem invitati sa fim noi insine, intr-un sens frumos al acestei expresii.

Englezilor le sta bine sa-si stapaneasca emotiile, fiindca tara lor emana astfel de energii si traditia lor „hraneste” aceasta atitudine. Totusi, ei se uita cu invidie peste Canalul Manecii, la fratii nostri francezi, dorind sa invete trairea deplina a sentimentelor de la ei.

Nu trebuie sa ne aliniem in mod neaparat la trendul mondial. Este bine sa ne stapanim emotiile, dar nu sa le reprimam. Trebuie sa avem curajul sa le traim pe deplin – astfel avem sansa de a scapa de bolile de inima (si multe alte boli).

In astrograma Romaniei, Venus se afla in Capricorn si primeste o cuadratura de la Marte. Trebuie sa constientizam ca nu este o pozitie prea fericita pentru Venus. Trebuie sa lucram la capitolul sentimente, sa introducem in ele mai multa caldura.

Nodurile Lunare pe axa Fecioara-Pesti

Se spune ca este axa crestinismului. Este impropriu spus. Fecioara si Pestii sunt mai vechi decat crestinismul. As spune mai degraba axa iubirii neconditionate si a sanatatii fizice si psihice. In Fecioara, ingrijesti corpul bolnav. In Pesti, sufletul bolnav. In amandoua zodiile, fara sa astepti ceva in schimb. Si incerci sa restabilesti starea de sanatate.

Axa Fecioara-Pesti corespunde si naturii/naturaletii.

Romania poate fi un sanatoriu mondial. Un loc unde sa vina oamenii sa se insanatoseasca fizic si psihic. Bineinteles, pentru asta trebuie sa mai depunem niste eforturi, dar macar dispunem de baza energetico-spirituala.

Mai intai, trebuie sa trecem noi la un stil de viata sanatos. La alimentatie sanatoasa, gandire sanatoasa, crez sanatos, s.a.m.d. Dupa care, constienti de menirea noastra, s-o desemnam inclusiv ca punctul nostru forte din punct de vedere marketing.

Privire in viitor

Sa aruncam o privire asupra lui Pluton. Este cea mai lenta planeta din sistemul nostru solar. Mersul sau – prezenta sa in diferite zodii – defineste niste mici ere. Este o respiratie cosmica.

Pluton parcursese zodia Sagetatorului intre anii 1995 si 2007. Accentul s-a pus pe „strainatate”. Trebuia sa importam tehnologie si atitudine din strainatate. Aveam nevoie. Lumea stabilea contacte cu popoarele de peste hotare, incerca sa inteleaga si sa adopte modul lor de gandire si de lucru. Lumea merge in directia unificarii.

Cuvantul de ordine era globalizarea. Modelul mondial.

Acum, Pluton se afla in Capricorn. Axa Rac-Capricorn ne cheama „acasa”. In locul modelului mondial, revine in prim-plan initiativa locala. Ne dam seama ca modelul gandit la Washington sau Bruxelles poate sa nu fie functional la Bucuresti sau la Budapesta. Ne dam seama ca trebuie sa dezvoltam propriul nostru model.

Este noul trend mondial: initiativa locala. Conform prezentei lui Pluton in Capricorn.

Pluton a trecut din Sagetator in Capricorn = se revine de la „global” la „local”.

Noi stim ce putem si ce avem nevoie. Noi stim ce resurse avem. Noi trebuie sa facem efortul. Asta e natura Capricornului. Invitatia lansata de Pluton.

Poezie religioasa

Aceasta poezie deosebita sta scrisa la intrarea in biserica de la Sadinca, jud.Sibiu, loc unde s-au pus bazele unei mici manastiri condusa de parintele-calugar David.
Atat de frumoasa pe cat de adevarata.

Un lung tren ne pare viata,
Ne trezim in el mergand
Fara sa ne dam,noi, seama
Unde ne-am suit si cand.

Fericirile sunt halte
Unde stam cat un minut
Pana bine ne dam seama
Suna, pleaca, a trecut.

Iar durerile sunt statii
Lungi, de nu se mai sfarsesc
Si in ciuda noastra parca
Tot mai multe se ivesc;

Arzatori de nerabdare
Inainte tot privim,
Sa ajungem mai degraba
La vreo tinta ce-o dorim;

Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe si dureri,
Noi traim hraniti de visuri
Si-nsetati dupa placeri.

Multi copii voiosi se urca,
Cati in drum n-am intilnit;
Iar cate un batran coboara
Trist si frant sau istovit.

Vine-odata insa vremea
Sa ne coboram si noi
Ce n-am da atunci o clipa
Sa ne-ntoarcem inapoi?

Dar pe cand,privind in urma
Plangem timpul ce-a trecut,
Suna goarne VESNICIEI:



Atentie la cum traim !

FA-TI TIMP- Preot paroh Miron Ion

In trecerea grabita prin lume,catre veci,
fa-ti timp macar o clipa sa vezi pe unde treci !
Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzind,
fa-ti timp cu mila blinda sa le alini trecind.
Fa-ti timp pentru-adevaruri si adinciri in vis,
fa-ti timp pentru cintare cu sufletul deschis.
Fa-ti timp sa vezi padurea,s-asculti linga izvor,
fa-ti timp s-auzi ce-ti spune-o floare,un cocor.
Fa-ti timp s-astepti din urma cind mergi cu slabanogi,
Fa=ti timp,pe-un munte seara,stind singur sa te rogi
Fa-ti timp sa stai cu mama si tatal tau batrini,
fa-ti timp de-o vorba buna si-o coaja pentru ciini.
Fa-titimp sa stai aproape de cei iubiti,voios,
fa-ti timp sa fii si-al casei,in slujba lui Hristos.
Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,
fa-ti timp,ca esti de taine si lumi inconjurat.
Fa-ti timp de rugaciune,de post si meditari,
fa-ti timp de cercetarea de frati si de-adunari.
Fa-ti timp si-aduna-ti zilnic de toata cite-un pic,
fa-ti timp ca viata trece si cind nu faci nimic!
Fa-ti timp,linga Cuvintul lui Dumnezeu sa stai,
fa-ti timp,ca toate-acestea au pentru tine-un grai.
Fa-ti timp s-asculti la toate,din toate sa inveti,
fa-ti timp sa-i dai vietii si mortii tale pret.
Fa-ti timp acum,ca-n urma zadarnic ai sa plingi,
comoara risipita a vietii n-o mai stringi.


15.12.2002 Preot paroh Miron Ion

Episcopia Buzaului si a Vrancei,Protoieria Focsani

Adevaruri titanice

Atunci când ne gândim la evenimente ce au apărut în istorie de-a lungul ultimilor 100 sau 200 de ani, există cu siguranţă unele care au produs mari emoţii şi consternare în rândul opiniei publice. Unul din aceste evenimente ar fi scufundarea vasului Titanic, ce a avut loc în anul 1912.
Considerată a fi de mulţi una dintre cele mai mari tragedii a secolului al XX-lea, scufundarea vasului Titanic îşi are originea în.iezuiţi! Vă vine a crede sau nu, vasul Titanic nu s-a scufundat dintr-o eroare de pilotaj, aşa cum toţi ştim această poveste, ci este urmarea unei conspiraţii puse la cale de iezuiţi. De ce au făcut-o? Citiţi în întregime acest articol.
Iezuiţii, împreună cu marile familii Rotschild, Morgan şi Rockefeller, pun la cale crearea lui Federal Reserve Bank
Începând cu anii 1830, SUA nu deţinea o bancă centrală, aşa cum aveau alte ţări europene. Iezuiţii (societatea secretă şi ocultă a Vaticanului) îşi doreau foarte mult o bancă centrală şi în America, cu ajutorul căreia să poată manipula banii în întreaga lume financiară.
În 1910, şase oameni s-au întâlnit pe Insula Jekyll (SUA) pentru a pune bazele unei bănci centrale a Statelor Unite, bancă pe care ei au numit-o Federal Reserve Bank. Aceşti oameni erau: Nelson Aldrich şi Frank Vanderlip, ambii reprezentând imperiul financiar a lui Rockefeller; Henry Davison, Charles Norton şi Benjamin Strong, ce-l reprezenta pe J.P. Morgan; şi Paul Warburg, ce era emisarul dinastiei bancare Rothschild din Europa. Se pare că familia Rothschild erau agenţii bancari ai iezuiţilor, deţinând astfel cheia bogăţiei Bisericii Romano-Catolice.
Interesantă e relaţia dintre cele trei familii atotputernice. Familia Morgan era apropiată de familia Rothschild, şi asta de când firma londoneză a Morganilor a fost salvată de la ruina financiară de către Banca Angliei în anul 1857. Dar Banca Anglliei se ştie că în acea perioadă era sub influenţa familiei Rothschild. După aceea, Morgan a fost în toată perioadă ca "agent financiar" a familiei Rothschild. În schimb, Rockefeller şi cu Morgan erau mari competitori; dar, în final, au ajuns să lucreze împreună creând un cartel naţional bancar, denumit Federal Reserve.
Familiile Rothschild, Morgan şi Rockefeller erau în schimb "infiltrate" de iezuiţi, aşa că ele serveau interesele Ordinului Iezuiţilor. Unii ar putea să conteste asocierea între o familie de evrei (cum e Rothschild) cu un ordin creştin (cum sunt iezuiţii). Vreau doar să le reamintesc faptul că atunci când există bani şi dorinţa pentru putere, diferenţele religioase dispar instantaneu.
Titanicul, proprietatea familiei Morgan
Să revenim însă la Titanic. Construcţia navei a început în anul 1909 la şantierul naval din Belfast (Irlanda de Nord). Belfast-ul era un port protestant şi se ştie aversiunea iezuiţilor faţă de protestanţi. Cui aparţinea Titanicul? Celebra navă era construită la comanda societăţii White Star Line, companie care era controlată de.familia Morgan. De altfel, Titanicul a fost construit la ordinul dat de iezuiţi lui J.P. Morgan.
Cine nu e cu noi, va muri înecat în largul mării.
Această navă "rezistentă" ar putea servi ca "navă a morţii" celor care s-ar fi opus planurilor iezuiţilor de a crea Federal Reserve. Existau în acele timpuri o serie de oameni bogaţi şi puternici care ar fi putut bloca crearea lui Federal Reserve; de aceea, era necesar ca puterea şi bogăţiile lor să le fie luate din mâinile lor. Ei ar fi trebuit să fie distruşi prin mijloace pe care nimeni să nu le suspecteze vreodată c-ar fi vorba de nişte crime. Nimeni n-ar fi trebuit să-i suspecteze vreodată pe iezuiţi. Aşa că Titanicul era vehiculul perfect pentru uciderea celor care se împotriveau creării lui Federal Reserve.
Pentru a îndepărta orice suspiciune, pe vasul Titanic au fost invitaţi să călătorească mulţi irlandezi, francezi şi italieni, toţi de religie romano-catolică. Dar oameni care puteau fi uşor de lepădat. La fel, şi mulţi protestanţi s-au îmbarcat pe celebrul vas. Dar nu aceştia erau ţinta iezuiţilor, ci oamenii cei bogaţi şi puternici de care iezuiţii doreau să scape.
Trei mari bogătaşi se aflau pe vasul Titanic
Cine credeţi că se aflau pe nava Titanic? Trei dintre cei mai bogaţi şi mai importanţi oameni ai momentului: Benjamin Guggenheim, Isador Strauss şi John Jacob Astor. Benjamin Guggenheim (1865-1912) a fost un mare om de afaceri american; Isador Strauss (1845-1912), proprietarul celebrelor magazine Macy, iar John Jacob Astor (1864-1912) era probabil cel mai bogat om al timpurilor sale. Averile lor cumulate, în banii actuali, erau de circa 11 miliarde de dolari.
Toţi aceşti trei oameni au fost încurajaţi să mergă pe Titanic, "palatul plutitor". Dar ei trebuiau să fie ucişi în această călătorie marină, pentru că iezuiţii ştiau că toţi trei s-ar folosi de bogăţia şi de influenţa lor pentru a se opune creării lui Federal Reserve Bank.
Edward Smith, căpitanul vsaului Titanic, era iezuit
Căpitanul vasului Titanic era Edward Smith. Acesta a colindat apele Atlanticului de Nord timp de 26 de ani şi era la vremea aceea cel mai experimentat pilot naval al rutelor din America de Nord. Dar, el lucra de mulţi ani pentru J.P..Morgan. De fapt, Edward Smith era un "ajutor de preot iezuit". Nu era propriu-zis preot, ci îl ajuta pe acesta în slujbele de la biserică. Edward Smith a servit cu abnegaţie Ordinul Iezuiţilor.
Căpitanul primeşte indicaţii de la superiorul său iezuit ce să facă cu nava Titanic
Într-un film documentar realizat în 1986 de National Geographic şi intitulat "Secretele Titanicului" apar dezvăluite multe lucruri interesante. Unul din acestea s-ar referi la faptul că, atunci când Titanicul a părăsit sudul Angliei pe 10 aprilie 1912, Francis Browne, un episcop iezuit, s-a îmbarcat la bordul lui "Titanic". Acesta era cel mai puternic iezuit din Irlanda şi răspundea direct generalului Ordinului Iezuiţilor din Roma. Iată ce se spune în filmul documentar:
"Un preot, pe nume părintele Francis Browne, a surprins aceste instantanee ale pasagerilor vasului, mulţi dintre ei aflaţi într-un voiaj către eternitate. Următoarea zi, Titanicul face ultima oprire la Queenstown (Irlanda). Aici, mulţi imigranţi irlandezi se îmbarcă pentru a se îndrepta spre noile lor case din America. Şi, din fericire, părintele Browne se dă jos din Titanic. El îi face o ultimă fotografie căpitanului Smith care coboară de pe puntea vasului".
Iată deci complotul iezuit: părintele Francis Browne se îmbarcă pe Titanic, fotografiază victimele, îi transmite indicaţii căpitanului vasului, amintindu-i de jurământul său ca iezuit, şi apoi, a doua zi dimineaţă, părăseşte nava.
Ordinul iezuit: "Scufundă Titanicul!"
Probabil că Browne i-a spus căpitanului Edward Smith ce să facă în apele Oceanului Atlantic. Iezuitul general i-a povestit lui Francis Browne ce se va întâmpla, iar acesta i-a relatat căpitanului Smith restul poveştii. Nu cred că am exagera prea mult dacă am spune că lui Edward Smith i s-a dat ordinul de a scufunda Titanicul. Iar căpitanul a făcut exact ce i s-a cerut.
Iezuiţii cred că sunt îndreptăţiţi să execute crime în numele lui Dumnezeu
Pentru cei care nu cunosc prea bine filozofia iezuiţilor, dăm citire din cartea lui W. C. Brownlee, - "Instrucţiunile secrete ale iezuiţilor":

"Prin 'ordinul lui Dumnezeu', Iezuitul general este îndreptăţit să omoare pe cei inocenţi, să jefuiască, să execute toate neorânduirile, şi asta pentru că Papa este 'Domnul vieţii şi al morţii' şi al tuturor lucrurilor".
Mai jos, un fragment din cartea lui G.B. Nicolini - "Istoria iezuiţilor":
"Nu există în istoria umanităţii vreo organizaţie care să rămână timp de peste 300 de ani nealterată de schimbările societăţii şi care să nu exercite o influenţă atât de mare asupra destinului omenirii (.) 'Scopul scuză mijloacele' este maxima ei favorită şi un iezuit este astfel gata să comită orice crimă".
Cine doreşte să afle mai multe despre iezuiţi şi istoria lor, poate citi pe larg acest articol: http://www.lovendal.net/wp52/ordinul-iezuitilor-al-vaticanului-si-papa-cel-negru-adevaratii-conducatori-ai-lumii/.
Jurământul iezuit te transformă în.păpuşă
Cei care vor să facă parte din Ordinul Iezuit trebuie să depună un jurământ, un jurământ care spune printre altele că: "Mă voi considera ca un trup mort, fără voinţă sau inteligenţă, voi fi ca un crucifix care nu se împotriveşte voinţei celui care-l deţine". Atunci când o persoană intră în Ordinul iezuit, atunci ea este legată de stăpânul (învăţătorul) său iezuit până la moarte.
Titanic 93Căpitanul trebuia să devină un martir al iezuiţilor şi să scufunde nava
Edward Smith, fiind în Ordinul iezuit, a devenit un om fără voinţă sau inteligenţă. El trebuia să comită orice crimă pe care i-o cerea Ordinul. Lui Edward Smith i s-a cerut martiriul. Aflat la bordul Titanicului, Edward îşi cunoştea datoria, fiind sub jurământ. Căci Titanicul a fost construit doar pentru duşmani. Şi a fost construit ca să se scufunde.
Deşi era căpitan de atâţia ani, şi ştia foarte bine cum să conducă o navă, Edward Smith mergea cu Titanicul la viteză maximă, cu o viteză de 22 de noduri, într-o noapte întunecată, fără lună, printr-o zonă cunoscută ca fiind plină de blocuri de gheaţă. Asta şi urmărea: ca vasul să se izbească de vreun bloc de gheaţă. Să mai aducem aminte că Edward Smith a primit în noaptea tragediei Titanicului nu mai puţin de 8 telegrame în care i se cerea să fie atent, dar el le-a ignorat pe toate? De ce? Ştia foarte bine că vasul sigur se va izbi de un bloc de gheaţă.nimic nu-l mai putea opri pe omul ce jurase credinţă iezuiţilor, scopul său suprem fiind scufundarea navei.
Zbuciumul din mintea căpitanului
Istoria a zugrăvit o imagine foarte tragică a căpitanului Smith în ultimele ore ale tragediei Titanicului. Atunci când era timpul ca să se coboare bărcile de salvare, lui Smith nu i-a păsat deloc, şi a trebuit ca unul din ajutoarele sale să se apropie de el, pentru a da ordinul mult aşteptat. Personalitatea sa legendară şi tăria de caracter a lui Smith se pare că l-au părăsit în acele clipe. Poate că în mintea lui Smith se dădea o luptă.dacă să-şi îndeplinească misiunea de căpitan al mării sau dacă să-şi asculte maestrul său iezuit şi să scufunde nava.
Ca un făcut, nava Titanic nu a fost dotată cu bărci de salvare suficiente pentru a-i salva pe toţi pasagerii. În plus, n-au fost disponibile decât focuri de alarmă albe, în loc de roşii, aşa că alte nave aflate în apropiere au perceput că cei de pe Titanic au o..petrecere! (în lumea marină, focurile de alarmă roşie sunt cele care arată nevoia de ajutor)
Ca o concluzie.
Şi astfel, una dintre cele mai mari tragedii ale secolului XX, scufundarea Titanicului, pare a fi opera Ordinului iezuiţilor. Nava cea mai rezistentă, "palatul plutitor" al lumii, Titanicul, a fost creat doar pentru a fi mormântul celor bogaţi, celor care se opuneau creării lui Federal Reserve Bank. În aprilie 1912, odată cu scufundarea Titanicului, orice opoziţie împotriva înfiinţării lui Federal Reserve a fost eliminată. Banca Centrală a SUA a fost înfiinţată în decembrie 1913 şi astfel s-a împlinit şi visul iezuiţilor. Dar cu ce sacrificiu uman..........

Călugărul vindecător Mihai Neamţu

Călugărul vindecător Mihai Neamţu ne-a lăsat moştenire zeci de reţete de ceaiuri cu care el a tămăduit, în timpul vieţii, peste un milion de români.

Toţi îl ştiau cu numele de Unchiul Mihai. Era un călugăr de prin părţile Ardealului de Nord, hărăzit de Dumnezeu cu puteri vindecătoare. A salvat mulţi oameni de la intervenţii chirurgicale, prin tratamente cu plante. Pe lîngă aceste ceaiuri de viaţă lungă, călugărul tămăduia suferinţa insuflînd credinţă. Cei care i-au urmat sfaturile au ajuns să se bucure de viaţă. Unchiul Mihai nu mai e în lumea pămîntească, dar ne-a lăsat reţetele lui miraculoase. Ingredientele sînt acestea: plante şi rugăciune. Aşa a reuşit el să vindece peste un milion de români.

O viaţă pentru cei suferinzi
Călugarul Mihai Neamţu s-a născut la 12 octombrie 1924 în satul Prilog, judeţul Satu-Mare. Şi-a dedicat întreaga viaţă credinţei creştine şi a suferit prigoana comunistă, fiind izgonit de la Mănăstirea Bixadului. Din 1970, a început să meargă din sat în sat să vindece oamenii cu ajutorul tratamentelor cu ceaiuri şi îndemnîndu-i la rugăciune. Cu timpul, vestea i s-a dus în toată ţara, şi au început să vină zilnic sute de oameni bolnavi la Prilog. Toţi cei care l-au căutat au fost primiţi. Dar călugărul vindecător refuza bani pentru binele pe care-l făcea celor suferinzi. Programul de primire a celor bolnavi era de la ora 9 dimineaţa pînă tîrziu în noapte, astfel încît Unchiul Mihai, cum i se zicea, avea doar două pauze de masă pe zi. Chiar extenuat, continua să primească bolnav după bolnav. Nu se plîngea niciodată de nimic, ca şi cum el n-ar fi avut niciun necaz. La 23 iunie 2000, s-a stins din viaţă la Prilog. La înmormîntare au participat mii de pelerini, oameni care l-au iubit, l-au ascultat şi pe care i-a vindecat trupeşte şi sufleteşte. Aceşti credincioşi i-au ridicat Unchiului Mihai o biserică în grădina casei sale, sfinţită în 1997. Încă din timpul vieţii lui, biserica a devenit loc de pelerinaj pentru căutători de adevăr şi sănătate.

Minuni cu plante şi rugăciuni

Orice boală poate fi vindecată, cu excepţia bolilor aflate în ultimul stadiu. Aceasta era credinţa călugărului Mihai. El nu recomanda să se renunţe la terapia medicamentoasă aducătoare şi ea de efecte benefice. Spunea doar că medicamentele trebuie ajutate cu ceaiuri naturiste. În plus, îndemna la rugăciune. În modestia lui credea cu toată convingerea că orice om are în el o părticică de Dumnezeu, de aceea fiecare bolnav se poate vindeca. „Nu fiţi trişti, căci bucuria Domnului este Puterea voastră“, spunea el. Îi cunoştea bine pe toţi care îi călcau pragul. Le răspundea la întrebări legate de boală, de tratamente, la întrebari legate de viaţa de zi cu zi. Cine urmează terapia indicată de Unchiul Mihai trebuie să ţină cont de cîteva sfaturi generale. Ceaiurile se pot îndulci doar cu sirop natural de afine, lămîie, brad, zmeură, mure. Lichidele nu trebuie băute reci sau fierbinţi, la fel şi mîncarea. Periodic, bolnavul trebuie să facă analize şi controale medicale. Împărtăşania, luată conştient, conduce spre sănătate sufletească şi trupească.

Cele două ceaiuri de bază

Iată un ceai care este recomandat şi persoanelor sănătoase. Revigorează organismul şi va ameliora toate suferinţele. Nu are nicio contraindicaţ ie. Se iau cîte trei linguri din fiecare plantă: frunze de alun, brusture, cicoare, coada-calului, coada-şoricelului, frunze de corn, frunze şi fructe de măr pădureţ, frunze de nuc, flori şi fructe de păducel, de porumbar, frunze de stejar, tătăneasă, flori de trifoi roşu, troscoţel şi urzică. Se pun într-un săculeţ de pînză subţire, deasă. Se fierb două minute în 4 litri de apă. Ceaiul se toarnă într-un cazan peste care se pun încă 8 litri de apă rece. Se stă cu mîinile şi picioarele în baia de ceaiuri timp de 20-25 de minute. În timpul băii se transpiră mult. Este preferabil să se facă seara înainte de culcare, produce somn profund. Plantele din săculeţ se pot folosi timp de 5 zile, după care se aruncă.

Frunze de alun, cicoare, măceş, mentă, mur, muşeţel, mesteacăn, coada-şoricelului, pătrunjel, stejar şi trifoi roşu, cîte trei linguri, se pun în săculeţ. Se fierb două minute în 4-5 litri de apă. Se face gargară pentru afecţiuni ale gîtului, dinţilor şi ale corzilor vocale. Se fac băi de şezut într-un lighean timp de 10-15 minute pentru hemoroizi şi dereglări menstruale. Ceaiul se bea pentru vindecarea majorităţii afecţiunilor.

Ceaiul care „taie“ boala

Cele două ceaiuri de mai sus se folosesc în aproape orice suferinţă. În plus, călugărul recomandă şi tratamente ajutătoare. Contra căderii părului, se iau cîte trei linguri din fiecare plantă: cimbrişor de cîmp, coada-şoricelului, flori de trifoi sălbatic, salcie galbenă, salcie roşie, sunătoare, porumbar, urzică vie, alun, păducel, mur şi nuc. Amestecul se fierbe un minut în doi litri de apă. În fiecare seară se fac băi la cap. Nu se şterge părul, ci se înfăşoară capul cu un material din lînă de culoare albă (o căciulă) şi se ţine pînă a doua zi dimineaţa. Un alt ceai care „taie“ boala, acţionînd în sensul vindecării: se ia cîte o lingură rasă din: albăstrele, cătină, cicoare, ciuboţica-cucului, pătrunjel, patlagină, salcie, porumb, plop, lumînărică, soc, vişin, vîsc, trei-fraţi-pătaţi, troscoţel, urzică moartă. Se pun în 1,5-2 litri de apă care fierbe. Se lasă aproxi mativ două minute la fiert, după care se stinge focul. După ce se răceşte, se strecoară şi se poate bea. În timpul tratamentului nu se bea apă. Nu se ia mai mult de şase zile la rînd. Ceai contra diareei: chimion, corn, grîu, iarbă mare, măceş, păducel, urzică vie, urzică moartă, dud, fasole, mesteacăn, răchitan, vîsc, volbură.

Ca să arăţi la 80 de ani ca la 50

Cu acest ceai, vom obţine o stare de linişte sufletească şi mai multă putere de muncă. Procesul de îmbătrînire este mult încetinit. Unchiul Mihai spunea că acest ceai băut permanent ajută persoana respectivă să ajungă la vîrsta de 80 de ani şi să arate ca la 50. Trebuie băut 21-22 zile pe lună. Gustul e bun, iar în caz de îndulcire, aceasta se face cu miere. Ceaiul conţine cătină, ciuboţioca-cucului, coada-calului, coada-şoricelului, cimbrişor, cireş, cruşin, dud, levănţică, muşeţel, măceş, mentă, mesteacăn, păducele. Se pune cîte o lingură în 2 litri de apă aflată la fiert. Se beau, din 30 în 30 de minute, cîte 50 mililitri sau se bea o ceaşcă de 250 de mililitri înainte şi una după masa de dimineaţă, de prînz şi de seară. O altă combinaţie cu acelaşi efect: păpădie, pătlagină, pătrunjel, pir, porumb, vîsc, volbură, traista-ciobanului, troscoţel, urzică moartă, vîsc, volbură, trifoi.

„Fumuri“ pentru pietrele de la rinichi
Pentru probleme de canal urinar şi blocaj urinar, călugărul recomandă ceai concentrat de carpen, mesteacăn, vîsc, scai vînăt, îndulcit cu miere sau sirop natural. Pentru coloana vertebrală dureroasă, se amestecă spumă de lapte fiert cu coada-şoricelului, muşeţel şi pătrunjel şi se fierb în apă. Se poate pune compresa 10 pe locurile dureroase. Pentru descompunerea pietrelor de la rinichi, ficat şi fiere: se ia cîte un bob de răşină de brad şi clei de cais, cireş, piersici, vişin, prun. Se pun pe o plită încinsă sau pe jar. Se pune o pîlnie de metal peste conţinut, cu ţeava în sus. Se trage o gură de fum plină şi se înghite. Bolnavul va tuşi de patru ori la rînd. Se iau patru guri de fum înainte de mîncare cu o oră, dimineaţa. După o jumătate de oră, se ia o linguriţă de ulei de măsline, apoi 100 ml de bere proaspătă şi 100 ml de apă cît mai sulfuroasă. După o jumătate de oră se poate mînca.

Un copac vindecă de cancer

Contra cancerului, se alege un trunchi de mesteacăn care să aibă scoarţă sănătoasă. Se taie trunchiul de la 5-10 cm deasupra solului. Trunchiul trebuie să aibă lungimea de 2 m. La înălţimea pe care o are bolnavul, trunchiul trebuie să aibă circumferinţa egală cu circumferinţa capului bolnavului. Pentru a se păstra bine pe durata tratamentului, partea inferioară a trunchiului se pune în apă. Se decojeşte lemnul, inelar, în formă de dreptunghiuri cît palma bolnavului. Se iau bucăţile de coajă şi se mărunţesc. Se pun la fiert 3 litri de apă. Se pun 7 linguri de grîu şi se fierb încet pînă ce grîul devine comestibil, adică plesneşte. Se adaugă coaja de mesteacăn mărunţită şi se mai fierbe încă două minute împreună cu grîul. Ceaiul se bea. La indicaţiile călugărului Mihai, la tratament se adaugă şi un trunchi de răchită care se alege şi se pregăteşte la fel.

Comprese de oblojit rănile

Pentru oprirea hemoragiei: se macină o lingură de cafea naturală prăjită, una de seminţe de chimion, alta de scorţişoară, alta de zahăr şi un vîrf de lingură de cuişoare. Se adaugă trei linguri de sare mare (grunjoasa). Din amestec, se ia cîte o linguriţă la fiecare oră, după care se beau 100-200 ml lapte fiert şi răcit. Pentru cicatrizarea rănilor, se fierbe un litru de lapte în vas emailat. După ce se răceşte se toarnă în alt vas curat. Fierberea se repetă de cinci ori. Se curăţă un cartof roşu cu pieliţă groasă şi se taie cît se poate de mărunt cu un cuţit cromat sau de lemn de stejar uscat. Se introduce în lapte cînd fierbe a 5-a oară şi se amestecă pînă se face pastă. Se pune pe orice fel de rană, un cm grosime şi se leagă cu un tifon alb, sterilizat. Se păstrează legătura două zile şi două nopţi. În caz de puroi cu febră, călugărul Mihai recomandă comprese aşezate mai joc de locul care supurează. Se folosesc 4 bucăţi de pînză albă subţire şi deasă, îmbibate în lapte fiert, ţuică de prune de 50-55 grade, vin alb-cristalin şi vin roşu. Peste ele se aplică un strat subţire de frunză de sfeclă de zahăr sau o felie subţire de sfeclă tăiată în lung. În loc de sfeclă de zahăr se mai pot pune frunze de podbal sau brusture. Prima compresă, cea cu lapte trebuie să fie pusă pe piele, a doua peste prima, şi tot aşa, pînă la cea cu vin roşu.

Contra reumatismului şi prostatei

Pentru prostată, se ia un fier magnetizat, încălzit şi învelit într-o cîrpă cu vin şi se pune pe băşică(vezică). De cîte ori se încălzeşte fierul, se schimbă poziţia corpului. În timpul celor 20 de zile de tratament nu se bea apă, ci doar ceaiuri din ametec de pătlagină, scai vînăt, troscoţel, grîu, gălbenele, vîsc, volbură, cătină, pătrunjel, muşeţel, cruşin, fasole, traista-ciobanului, salcie. Pentru îngrăşare: Ceaiul din cimbrişor, busuioc, mentă, mesteacăn şi măceşe bun pentru cei care vor să se îngraşe. Pentru slăbire, e bun ceaiul din frunze de nuc, talpa-gîştei şi păpădie. Se bea o ceaşcă înainte de fiecare masă. Ceai contra reumatismului: se pune la fiert un litru de apă. Se ia o lingură rasă din fiecare plantă (gălbenele, mesteacăn, carpen, cimbrişor, coada-şoricelului, coada calului, cireş, dud, măr pădureţ, mur şi mentă) şi se pun toate deodată în apa care fierbe. Se lasă aproximativ două minute la fiert. După răcire, se strecoară şi se poate bea.

Leacuri pentru tensiune şi probleme de vedere
Pentru anemie, se mănîncă în fiecare zi la fiecare masă un ou proaspăt cu coaja cît mai roşiatică şi o bucată de carne de vînat de mărimea unui ou. Apoi se bea un pahar de vin de butuc. Pentru tensiune mare, se iau 6 boabe de fasole, se macină şi se amestecă cu apă. Se formează un fel de pastă. Se bea o linguriţă la fiecare 4 ore. Pentru deficienţe de vedere, să se privească lumina soarelui în apa curgătoare la răsărit şi la asfinţit. Se poate şi într-un lighean. În caz de dezechilibru hormonal, se bea ceai din următorul amestec: flori de coada-şoricelului, coada-calului, coada-racului, mărul-lupului, urzică moartă, urzică vie, lăcrămioare, măr pădureţ, trifoi cu flori roşii, cătină, mesteacăn. Pentru boli genitale, se bea şi se fac spălături cu infuzii de coada-calului, coada-racului, coada-şoricelului, iarbă mare, păpădie, pătlagină, osul-iepurelui, pătrunjel de cîmp, tătăneasă.

Ceaiuri şi frecţii pentru sănătatea minţii

Ceai pentru temători, pentru cei ce n-au încredere, n-au curaj şi sînt neliniştiţi: trifoi roşu, ştir de apă, osul-iepurelui. Se pun la fiert 400-500 ml de apă. Se ia din fiecare plantă cîte o jumătate de lingură şi se pune în apă. Se fierb două minute. Se masează, de la umăr, prin spatele urechii, pe deasupra urechii, pe frunte şi pe deasupra ochilor. Se începe o dată din stînga şi apoi din dreapta. Ceai pentru memorie: soc, muşeţel, pătrunjel, cimbrişor, albăstrele, flori de narcise. Se ia cîte o lingură din fiecare plantă şi se pun într-un litru de apă care fierbe. Ceaiul se toarnă în spirt sanitar şi se face frecţie. Nu se bea. Frecţia se face circular în partea de jos, sub buric şi la organele sexuale. Călugărul mai recomandă, pentru cei cu boli psihice ca, în fiecare an, în luna martie, să se bea sevă de mesteacan şi de carpen.

Pentru inimă şi plămîni

• Ceai pentru boli de inimă: păducel, troscoţel, trifoi cu foi roşii, trifoi cu foi albe, măcriş domnesc, nalbă mare, nalbă mică, talpa-gîştii, mesteacăn, cimbrişor de cîmp, mentă, măcriş de pădure, cicoare, muşeţel. Ceai pentru boli de plămîni: fenicul, muşeţel, alun, păr pădureţ, scai vînăt, anason, ovăz, salvie, păr de livadă, arnică, chimion, păducel, podbal, tătăneasă. Contra tusei convulsive: crenguţă de păr, ovăz, soc, frunze de alun, urzică moartă, scai vînăt. Se pune la fiert un litru de apă. Se ia o lingură rasă din fiecare plantă şi se pun toate deodată în apa care fierbe. Se lasă ap roxi mativ două minute la fiert. Se beau 700-1.000 ml pe zi, o ceaşcă înainte de fiecare masă.

„Fiţi buni şi faceţi bine!“

• Pe lîngă reţetele de sănătate, Unchiul Mihai ne-a transmis şi învăţăturile lui pline de înţelepciune, care ne vor face viaţa mai bună. „Fiţi veseli!“, „Înainte de orice, fii moral!“, „Nu te enerva!“, aceastea sînt principiile de bază ale filosofiei lui. „Certăreţii au faţa urîtă, brăzdată de riduri, iar cei buni, care sînt gata să ierte oricînd şi orice greşeală, au faţa liniştită, plăcută şi luminoasă. Dacă de la noi pleacă o faptă bună, locul nu rămîne gol, ci se va înmulţi binele de 10 ori în acel loc. Încercaţi să urmăriţi şi voi cînd faceţi un lucru bun: vă simţiţi mai bine şi aşa se va simţi şi cel căruia îi faceţi binele. Învaţă şi pe alţii care aud sau văd fapta, să o facă şi ei. Dacă sînteţi toata ziua binedispus, puteţi observa cum creşte puterea în voi. Cînd ne certăm cu cineva, sîntem nervoşi, nu mai putem mînca, nu ne putem odihni, împrăştiem agitaţie în jurul nostru şi, dacă se repetă des, ne îmbolnăvim“, aceasta era credinţa călugărului înţelept. Cît priveşte rugăciunea ca metodă de tămăduire, el spunea: „Vindecarea depinde de harul dat de la Dumnezeu persoanei respective şi de credinţa cu care este spusă rugăciunea“.

„Cele 24 de cuvinte care nu trebuiesc rostite“

Părintele ne îndeamnă să nu mai folosim deloc anumite cuvinte şi expresii, eventual să le înlocuim cu altele, pozitive, aducătoare de dumnezeire:
1. Sudalma
2. Blestemul
3. Dracul
4. Răul
5. De ce ai făcut?
6. Nu a trebuit să faci!
7. Nu ai făcut bine
8. Nu ştiu
9. Nu pot
10. Nu reuşesc
11. Baiul
12. Greul
13. Necazul
14. Nu merg
15. Nu fac
16. Nu vreau
17. Nu văd
18. Nu aud
19. Nu găsesc
20. Nu înţeleg
21. Am uitat
22. Am pierdut
23. Am spart
24. Am stricat
Ca să se şteargă efectul pronunţării acestor cuvinte, să se rostească următoarea rugăciune: „O, Fecioară Maria, concepută fără de prihană strămoşească, roagă-Te pentru noi, care alergăm la Tine, şi pentru cei ce nu aleargă. Amin.“

Sf Silvestru

În Wimsheim după Leonberg, Wilhem locuia un prieten al lui Edward Marike. Acolo se plimba poetul într-o seară rece de iarnă cu Ameles fiica cea mai tânără a maestrului şi prietenă a casei parohiale Hartheim. Plină de încredere îşi puse Ameles mâna mică în cea mare a prietenului şi astfel merseră împreună prin splendoarea iernii.

-Edward cine este Silvestru?

Edward Marike zâmbi micii sale prietene.

-Silvestru ? el vine doar odată pe an la noi oamenii şi am să-ţi povestesc ce face el atunci.

Dacă vrei să călătoreşti pe calea cea mare a lumii care duce departe, departe până la poarta cea mare ce duce din lume în lumea stelelor, atunci trebuie să străbaţi 12 văi de stele ce par să nu se mai sfârşească şi mereu vine o alta şi după ultima să priveşti spatele soarelui şi să stai în faţa porţii care duce în Grădina Domnului.

În faţa acestei porţi se află o căsuţă pe o câmpie largă şi verde. De-a lungul anului pe câmpie înfloresc în grădină minunate flori. De jur împrejur, pe pajişte sar şi se zbenguie întrecându-se viţeluşii lumii ce sunt păziţi de copilaşi veseli. Într-o grădină alăturată aleargă cei patru cai ai lumii care aparţin lui Silvestru.

Aceştia sunt minunaţii armăsari cu pielea lucind ca argintul care când sar iscă cu copitele lor lumină de lună ce ajunge până jos pe pământ iar oamenii exclamă: ”Priviţi, priviţi ce minunată este lumina lunii în seara aceasta.”

Ferestrele micii căsuţe sunt larg deschise şi în interior cineva oh! Sforăie, sforăie...în odaia mică se află un pat pictat cu baldachin imens cu pufoase perne albe. În acest pat doarme şi sforăie Silvestru.

Atunci când începe ultima zi a anului vine din cer un mic îngeraş, băieţel, care bate în uşă cu pumnişorii şi spune:

-Trezeşte-te, Silvestru! Trezeşte-te a venit timpul!

Patul trozneşte şi se aud mormăituri şi oftaturi: mm!...o!..mâmm…of! plăpumioara şi perdelele sunt date de-o parte…şi o faţă mototolită şi boţită iese afară:

-Ce, a sosit deja timpul?

Dar pe Bunul Dumnezeu n-ai voie să-l laşi să aştepte! Asta o ştie şi Silvestru. De aceea se grăbeşte, se primeneşte şi cân iese pe uşă aterizează direct în cizmele sale mari cu pinteni sclipitori. Îşi pune haina din blană de urs polar,iar la brâu îşi pune ciocanul din argint.

Încuie uşa casei şi merge la şură de unde scoate afară o sanie. Apoi înhamă cei patru roibi le pune frâie şi hamuri aurii şi zurgălă argintii, urcă în sanie, dă bice roibilor şi sania îl poartă în zbor până la porţile Grădinii lui Dumnezeu.

Acolo bate o dată cu ciocanul de argint şi se aude un sunet grav ca de clopot, iar porţile se deschid şi bătrânul Silvestru intră. Roibii aşteaptă şi bat din copite de nerăbdare. La fiecare bătaie din copitele lor sar scântei argintii care cad ca o ploaie pe pământ.

În spatele porţii se află o grădină minunată şi în spatele grădinii o sală mare, mare, fără început şi fără sfârşit în care locuieşc soarele, luna şi puzderia de stele care stau şi dau lumină lumii. Dar luminal or este nimic pe lângă lumina ce izvorăşte din tronul lui Dumnezeu. Ea este de un million de ori mai curată, mai luminoasă, mai strălucitoare, decât cea mai însorită zi pământească.

Bunul Dumnezeu îi zâmbeşte blajin lui Silbestru:

-Bine ai venit slujitorul meu! Este timpul să iei Anul copil.

Dumnezeu face un semn şi Arhanghelul Mihael merge să aducă Copilul: Anul cel Nou el merge la Fluviul veşniciei , face un semn cu mâna şi un copil mic iese din valuri. Îngerul îl ia în braţe şi-l duce Bunului Dumnezeu, aşezându-i-l în poală.

Dumnezeu îl ridică, îl priveşte în ochi, îl binecuvântează şi-l dă lui Silvestru:

-Ia-l şi du oamenilor, cu binecuvântarea mea Anul Nou! Să-mi aduci înapoi de pe pământ anul cel bătrân!

Silvestru iese din Grădina Domnului şi aşează cu grijă în sanie pe veselul copil, îl acoperă bine, ia hăţurile în mână şi nici n-apucă să zică bine: dii-dii! Că roibii prinseră a goni ca cele patru vânturi peste roiurile de stele. Scântei argintii se iscau din copitele lor, iar stelele clipeau de bun rămas şi ca gândul de repede galopau pe marea cale a lumii şi curând ajunseră la Poarta Pământului.

Silvestru scoate de la cingătoare ciocănelul de argint şi bate de 12 ori. Porţile cele mari şi grele se deschid, se dau în lături şi clopote voioase răsună în satele şi oraşele pământului. Copilul An îl sărută pe obraz pe Silvestru de bun rămas şi degrabă păşeşte pe Pământ şi aleargă spre oamenii care-l aşteaptă.

La poartă însă aştepta o siluetă aplecată şi întunecată. Ea se ridică şi se îndreaptă spre Silvestru. Îl priveşte si-l întreabă:

-Aşa-I că nu mă mai cunoşti?

-Vai, vai şi-amar Anul meu Trecut frumos s-au mai purtat oamenii cu tine…Suie degrabă, vom pleca îndată.
Porţile se închiseră încet şi din spatele lor se auzi cântecele cu care oamenii bucuroşi întâmpină Anul Nou…

Sania lui Silvestru începu să gonească pe drumul de întoarcere.

Curând Anul Trecut se afla în faţa Bunului Dumnezeu ruşinat de lipsa lui de vigoare…La un semn al lui Dumnezeu Arhanghelul Mihael ia Anul Trecut şi-l poartă până la fluvial veşniciei unde va sta până când cândva va fi luat din nou ca un copil proaspăt născut.

Silvestru se întoarce la casa lui, deshamă roibii, le dă de mâncare fân bun şi grăunţe, se dezbracă, se urcă în patul său mare cu baldachin să aştepte să se sfârşească Noul An…