marți, 18 iulie 2023

Efectuarea sondajului gastric







Efectuarea sondajului gastric




Definitie
Sondajul sau tubajul gastric reprezintă introducerea unei sonde gastrice Faucher sau Einhorn, pe cale orală sau nazală prin faringe şi esofag în stomac.


Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)
splatul pe maini (lavajul simplu)
- se descoperă mâinile şi antebraţele;
- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;
- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;
- se aplică o doză de săpun;
- se spală fiecare mână prin fricţionare;
- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la
manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;
- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;
- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja
uscată;
- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;
- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.

realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 
- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;
- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.

utilizarea echipamentului de protective adecvat:
-halat
-bonete
-manusi de unica folosinta
-masti faciale
Pregatirea bolnavului 
psihica:- se informează pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii ;
              -este rugat să respecte indicaţiile date în timpul sondajului.
fizic: -se aşează pacientul pe un scaun cu spătar, cu spatele cât mai drept şi se protejează cu şorţul de material plastic ;
          -i se îndepărtează proteza dentară (când este cazul) şi se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucală, pacientul fiind solicitat să menţină tăviţa în această poziţie;
          -pacientul nu va mânca în dimineaţa efectuării examenului.
Pregatirea materialelor 
-de protecţie : şorţuri din cauciuc sau din material plastic, muşama şi aleză, prosoape;
-sterile : sonda Faucher sau Einhorn, 2 seringi de 20 ml, mănuşi de unică folosinţă,pense hemostatice, eprubete;
-nesterile : tăviţă renală, tavă medicală, pahar cu apă aromată, pahar cu apă pentru proteză, recipient pentru colectare;
-medicamente : la indicaţia medicului.
Tehnica propriu-zisa
-asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun şi îmbracă şorţul de material plastic;
-umezeşte sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe şi esofag;
-se aşează în dreapta bolnavului şi îi fixează capul cu mâna stângă, ţinându-l între mână şi torace;
-prinde cu mâna dreaptă extremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion;
-cere pacientului să deschidă larg gura , să respire adânc şi introduce capătul sondei până la peretele posterior al faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând bolnavul să înghită;
-prin deglutiţie sonda pătrunde în esofag şi este împinsă foarte atent spre stomac(la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentară);
-verifică prezenţa sondei în stomac prin aspirarea conţinutului stomacal cu ajutorul seringii şi se fixează sonda;
-se aspiră sucul gastric cu seringa pentru diferite probe;
-se extrage sonda printr-o mişcare hotărâtă, cu prudenţă, după comprimarea ei cu o pensă hemostatică;
-când capătul liber al sondei ajunge în gura pacientului se prinde cu mâna stângă şi se îndepărtează sonda;
goleşte conţinutul sondei în vasul colector şi se aşează sonda în tăviţa renală;
-se pregăteşte produsul pentru laborator- completarea formularelor, etichetare.
Accidente si incidente
- greaţă şi senzaţie de vărsătură: se înlătură fie printr-o respiraţie profundă, fie se efectuează anestezia faringelui cu o soluţie de cocaină 2%.
- sonda poate pătrunde în laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feţei, apoi cianoza, se îndepărtează sonda.
- sonda se poate înfunda cu resturi alimentare: desfundarea se face prin insuflaţie cu aer.
- se pot produce bronhopneumonii de aspiraţie.
Reorganizarea locului de munca
- i se oferă un pahar cu apă aromată să-şi clătească gura şi se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie;
- se îndepărtează tăviţa şi şorţul şi i se oferă proteza dentară (după caz);
- se aşează pacientul în poziţie comodă;
Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea





Pregatirea pacientului pentru urografie





Pregatirea pacientului pentru urografie



  1. Definitie

Urografia: este metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si cailor urinare, utilizandu-se substante iodate hidrosolubile administrate intravenos.

  1. Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)

splatul pe maini (lavajul simplu)

- se descoperă mâinile şi antebraţele;

- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;

- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;

- se aplică o doză de săpun;

- se spală fiecare mână prin fricţionare;

- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la

manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;

- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;

- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja

uscată;

- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;

- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.


realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 

- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;

- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.


utilizarea echipamentului de protective adecvat:

-halat

-bonete

-manusi de unica folosinta

-masti faciale

  1. Pregatirea bolnavului 

psihica:

-se anunta si se explica importanta tehnicii pentru stabilirea diagnosticului

-se explica pacientului tehnica investigatiei si regimul alimentar necesar


fizica:

-cu 2-3 ore inaintea examinarii, pacientul va consuma un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduri multe (fructe, legume si zarzavaturi, paste fainoase, paine) si ape gazoase

-in ziua precedenta examenului, pacientul va consuma un regim hidric (supe, lemonade, ceai, ape necarbogazoase)

-in seara precedenta, pacientul va consuma o cana cu ceai si paine prajita

-se reduce cantitatea de lichide din regimul cunoscut, iar in ziua examinarii bolnavul nu mai mananca si nu mai bea (pentru reducerea volumului urinei)

-se efectueaza clisma evacuatorie inaintea injectarii substantei de contrast, aerul din irigator trebuie complet evacuat pentru a nu fi introdus in colon

-pacientul isi va goli vezica urinara inaintea executarii radiografiei

-cu doua zile inaintea examinarii, se administreaza carbine animal si triferment cate doua tablete de 3 ori pe zi 2tb/3ori/zi

-in seara precedenta zilei de radiografie, se administreaza doua linguri de ulei de ricin

  1. Pregatirea materialelor 

-materialele pentru radiografie renala simpla: carbine animal, ulei de ricin, materiale necesare efectuarii clismei evacuatorii

-substantele de contrast Odiston de 30,60 sau 75%, medicamente antihistaminice

-medicamente de uregenta

-seringi Record de 10 ml sterile si ace pentru injectii intravenoase

  1. Tehnica propriu-zisa

-pacientul va fi condus la serviciul de radiologie va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa radiologica

-daca toleranta este buna se administreaza i.v. substanta de contrast, astfel: 20ml Odiston 75% la adulti (sau 25ml solutie 60%), iar la copii, in functie de varsta, se administreaza 5-15ml solutie 75%

-la 8-10 minute de la efectuarea injectiei, medicul executa radiografia renala

-in cazuri grave se injecteaza i.v. foarte lent 0,25-0,50 mg: 2,5-5 ml dintr-o fiola 1:1000 diluata de 10 ori (in 10ml ser fiziologic), se injecteaza intr-un ritm lent de 1ml/minut

-corticoizii se administreaza numai dupa administrare de adrenalina: HHC 250mg ca doza de atac i.v. lent, se continua apoi pana la doza de 500-1000mg in 24 de ore, administrat i.v., fractionat sau in perfuzie continua

-lichide volemice in caz de hipovolemie se administreaza substituienti coloidali de plasma pentru cresterea volemiei: dextran 70 in cantitate de 500-1000ml la care se adauga o cantitate dubla sau tripla de ser glucozat 5%

-oxigenoterapie 6-8 l/minut prin sonda nazofaringiana

-miofilin 240mg (1 fiola) se administreaza in cazuri de bronhoconstrictie severa, lent i.v.

-se poate administra si izoprenalina in aerosoli, asmopet sau alte bronhodilatatoare sub forma de spray aerosol

-intubatia orotraheala se practica preferabil de catre medicul anestezist prin ventilatie artificiala cu presiune pozitiva intermitenta in caz de spasm laringian sau bronhospasm prelungit, pentru combaterea hipoxiei, insotita de cianoza generalizata

-traheostomie in caz de asfixie se face traheostomia de necesitate, daca nu se poate aplica manevra de intubatie orotraheala

-antihistaminicele au o importanta secundara in tratamentul socului, efectul lor este preventiv si nu curativ: romergan 50mg (1 fiola)  i.m, feniramin 50 (1 fiola) i.v., tavegil 2mg (1 fiola) i.v.

-bolnavul va ramane sub supraveghere clinica timp de 24 de ore, socul putand recidiva

  1. Accidente si incidente


  1. Reorganizarea locului de munca

-colectaţi materialele folosite în containere speciale, conform PU

-spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor

  1. Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea

-notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a efectuat tehnica.



Administrarea oxigenului







Administrarea oxigenului




Definitie
Oxigenoterapia reprezintă administrarea de oxigen pe cale respiratorie, în scopul îmbogățirii aerului inspirat cu oxigen
Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)
splatul pe maini (lavajul simplu)
- se descoperă mâinile şi antebraţele;
- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;
- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;
- se aplică o doză de săpun;
- se spală fiecare mână prin fricţionare;
- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la
manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;
- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;
- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja
uscată;
- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;
- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.

realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 
- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;
- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.

utilizarea echipamentului de protective adecvat:
-halat
-bonete
-manusi de unica folo
Pregatirea bolnavului 
Psihica-informăm pacientul
            -obținem consimțamântul
            -se creează pacientului climat de siguranță
 pentru a asiguracooperarea în timpul tehnicii și pentru a diminua anxietatea
Fizica-înainte de administrare se verifică permeabilitatea căilor
respiratorii
         -se verifică sursa de oxigen
         -se pune apă distilată în barbotor
         -se verifică echipamentul de admnistrare


Pregatirea materialelor 
a)materiale sterile
-sondă nazală
-mască de oxigen
-ochelari cu oxigen
-cort de oxigen (pentru copii)
b)nesterile
-barbotor
-apă distilată sterilă
-tavă medicală și taviță renală
 -materiale pentru spălatul mâinilor
 -recipiente pentru colectarea deșeurilor)
 -sursă de oxigen
-statie centrală
 -microstație
-butelii de oxigen 
Tehnica propriu-zisa
Administrarea oxigenului pe sondă nazală (canule nazale) 
-se verifică permeabilitatea căilor nazale, se dezobstruează şi se asigură o ventilație eficientă
-oxigenul se umidifică în barbotor, deoarece neumidificat este iritant pentru căile respiratorii
-se conectează tubul cu canulele nazale la sursa de oxigen
-se agață prin spatele urechilor până sub bărbie, canulele fiind fiecare în dreptul narinelor pacientului
-se ajustează la mărimea potrivita securizând tubul sub bărbie
-se fixează debitul de 4-6 litri/minut (la indicația medicului)
-se va supraveghea debitul și reacțiile pacientul la administrarea de oxigen
-se va observa bolnavul în continuare pentru prevenirea accidentelor

Administrarea oxigenului pe mască simplă
-se verifică scurgerea oxigenului din sursă
-se pregăteşte barbotorul, introducându-se apă distilată sterilă
-se selectează o mască potrivită ca mărime
-se aşază masca la nivelul piramidei nazale, apoi pe cavitatea bucală şi se fixează cu o curea în jurul capului
-in dreptul nasului, masca are o clema flexibilă de metal care se fixează la rădăcina nasului. De o parte si de alta masca are atașată o bandă de elastic care va fi trecută în jurul capului pacientului și va menține masca pe față
-se reglează debitul de oxigen la 5-6 litri/minut. Este necesară o rata de administrare de minim 5 l/min pentru a curăța dioxidul de carbon expirat de pacient si a preveni situația ca pacientul să-l reinspire.
-se supraveghează pacientul.

Administrarea cu ochelarii de oxigen
-se pregătește sursa de oxigen
-se verifică barbotorul
-se pregătesc ochelarii și se fixează după urechi
-cele două sonde de plastic se introduc în narine
-se reglează debitul de oxigen
-se supraveghează pacientul, deoarece tehnică este indicată la copii și bolnavii agitați

Administrarea cu cortul de oxygen
-se pregăteşte cortul de oxigen, fiind confecționat din bare ușoare de aluminiu de care este fixat materialul impermeabil sub formă de cort
-se aplică în regiunea capului
-oxigenul este trecut prin instalație de răcire pentru că atmosfera de sub cort se supraîncălzește prin respirație
-pacientul inspiră oxigenul introdus sub cort
-se supraveghează debitul de oxigen şi presiunea
Accidente si incidente
-pătrunderea oxigenului prin esofag duce la distensia abdominală
-se poate produce emfizem subcutanat
-pericol de asfixie dacă recipientul pentru barbotare se răstoarnă, lichidul poate fi împins de oxigen în căile respiratorii ale pacientului
-iritarea locală a mucoasei
-uscarea mucoaselor (necesită creşterea gradului de umidifiere)
-mici hemoragii sau pierderi de substanţă cutanată ca urmare a compresiunii (trebuie schimbată frecvent poziţia mășții/canulelor la cel puţin șase ore)
-acumularea de mucus
-traheobronșită – în condiții de administrare prelungită
-agravarea unei insuficienţe respiratorii cronice
-dispariţia stimulului centrilor respiratori cu apariţia hipoventilaţiei, accentuarea hipercapniei
Reorganizarea locului de munca
-colectati deseurile in containere soeciale, conform PU
-indepartati manusile
-spalati-va mainile
Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea
-se notează în foaia de observație sau dosarul de îngrijire al pacientului dată, numele celei care a efectuat tehnică și rezultatele obținute.





Aplicarea frigului in terapie




Aplicarea frigului in terapie



  1. Definitie

Frigul si caldura – sunt agenti fizici care pot actiona atat local, cat si asupra intregului organism si aduc beneficii terapeutice. 

Frigul: 

-asupra intregului organism produce:

                -vasoconstrictie periferica si vasodilatatie compensatorie in profunzime;

                -re efect anesteziant scazand excitabilitatea nervilor periferici, determina bradicardie si bradipnee, creste tensiunea arterial si diureaza;

-local are actiune:

                -hemostatica prin vasoconstrictie;

                -diminueaza secretia gastrica (daca este aplicat pe regiunea epigastrica), etc.

  1. Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)

splatul pe maini (lavajul simplu)

- se descoperă mâinile şi antebraţele;

- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;

- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;

- se aplică o doză de săpun;

- se spală fiecare mână prin fricţionare;

- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la

manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;

- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;

- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja

uscată;

- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;

- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.


realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 

- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;

- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.


utilizarea echipamentului de protective adecvat:

-halat

-bonete

-manusi de unica folosinta

-masti faciale

  1. Pregatirea bolnavului 

psihica:

-se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;

fizica:

-se aseaza bolnavul in decubit dorsal sau semisezand.

  1. Pregatirea materialelor 

-punga de gheata, husa de flanela; 

-bandaj de corp si ace de siguranta;

-pudriera cu pudra de talc;

-amestec racitor: gheata + sare;

-suport pentru suspendarea pungii cu gheata.

  1. Tehnica propriu-zisa

-se sfarama gheata in bucati mici;

-se presara gheata cu sare pentru a forma un amestec racitor;

-se va umple punga cu gheata pe jumatate sau doua treimi din ea;

-se elimina aerul din punga, asezand-o pe o suprafata plana;

-e inchide ermetic punga cu capacul prin insurubare;

-se verifica daca este punga etansa si se usuca suprafata exterioara;

-se introduce punga intr-un manson de flanel;

-se pudreaza cu talc;

-se aplica punga cu gheata pe regiunea indicate de medic.

a)Pe cap:

-se aseaza  bolnavul in pozitie semisezanda;

-se aseaza o flanela pe capul bolnavului (daca are prea putin par);

-se aplica pe capul bolnavului punga cu gheata obisnuita sau de forma unei bonete fixata cu o panglica, suspendata deasupra capului bolnavului;

-se aplica punga cu gheata dupa orarul stability de medic;

-se indeparteaza pentru cateva minute punga cu gheata, la interval de o ora pentru a preveni inghetarea tesuturilor;

-se schimba continutul pungii din 3 in 3 ore

b)Pe regiunea cordiala:

-se aplica o punga cu gheata mai mica sau o punga obisnuita repliata ca un corn, la nivelul liniei mediane si sub sanul stang ( pentru a nu trece in dreptul plamailor);

            -se fixeaza cu o cingatoare bine stransa la baza si mentinuta cu bretele.

c)Pe abdomen: 

-se aseaza una sau doua pungi cu gheata pe abdomen;

-se fixeaza cu o centura un cearceaf sau se suspenda cu un arc;

-abdomenul este pudrat cu talc si intre abdomen sau pansament si punga se interpune o panza cauciucata;

-se verifica aspectul tegumentelor dupa indepartarea pungii cu gheata;

-se pudreaza pielea cu talc

-se verifica integritatea pansamentului daca nu a fost udat sau deplasat.


  1. Accidente si incidente

-daca punga este plina, nu se poate adapta la formele regiunii pe care se aplica iar greutatea ei va apasa regiunea bolnava;

-contactul direct si prelungit al pungit al pungii cu pielea bolnavului poate produce leziuni de congelare;

  1. Reorganizarea locului de munca

-se goleste punga;

-se spala cu apa si sapun si se limpezeste bine;

-se lasa sa se scurga;

-se inchide punga in stare semiumflata pentru a nu i se lipi peretii;

-se verifica etanseitatea ei;

-se dezinfecteaza cu tiroximetilen;

  1. Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea



Intrumentar chirurgical







Intrumentar chirurgical




Definitie
Reprezinta totalitatea instrumentelor pe care chirurgul le foloseste in sala de operatie sau in ambulator cu scopul de a efectua o interventie chirurgicala.
Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)
•îmbracă halatul de protecţie
•aşază părul sub bonetă
•se spală pe mâini
Pregatirea bolnavului 


Pregatirea materialelor 


Tehnica propriu-zisa


Accidente si incidente


Reorganizarea locului de munca
                


Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea





Administrarea preparatelor ccortzonice





Administrarea preparatelor ccortzonice


  1. Definitie

Insulina este un hormon hipoglicemiant secretat de pancreas.

Scopul administrarii insulinei este de a scadea glicemia (de a scadea nivelul glucozei din sange), 

Cai de administrare: -injectie subcutanata (SC)

            -injectie intravenoasa (IV - in perfuzie – in coma)


  1. Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)

- se spală pe mâini

-îmbracă mănuși sterile

  1. Pregatirea bolnavului 

-psihica: informare, explicarea tehnicii si a efectului, obtinerea consimtamantului

-fizica: asezarea pacientului in functie de locul ales

  1. Pregatirea materialelor 

-tampon cu ser fiziologic, manusi, tavita renala

-seringa de 0.5 sau 1 ml cu gradatii marcate in unitati de insulina (u.i), ./flacon cu insulin sau sistem de injectare “pen” cu doze prestabilite


  1. Tehnica propriu-zisa

-cortizonul se poate administra sub forma de tablete pe cale orala, solutii prin injectare i.m., i.v., intraarticular, intrarahidian, clisme terapeutice, aplicatii locale

-in administrarea cortizonului se va tine seama de necesitatea de a mentine concentratia lui in sange, la un nivel cat se poate de constant

-doza zilnica se va administra in 3 – 4 prize, la intervale egale de 6 – 8ore

-cortizonul se administreaza la inceput in doze mari, scazand apoi cantitatile pana la doza minima de intretinere, doze pe care le stabileste totdeauna medicul

-tratamentul cu cortizon trebuie terminatprin administrare de ACTH, hormon hipofizar care activeaza functia glandelor suprarenale

-se vor respecta doza si ritmul de administrare

-se va respecta orarul de administrare pe cale orala, prednisonul administrandu-se dimineata intre orele 6-8, cand secretia corticosuprarenalei este maxima

-invata pacientul sa-si administreze pe cale respiratorie doza, fiind reprezentata de numarul de „puf”-uri

-respecta masurile de igiena a tegumentelor, mucoaselor si lenjeriei pacientului, pentru a preveni infectiile locale

-asigura regim alimentar al pacientului, care este desodat, hipoglucidic, hiperproteic, cu suplimentare de calciu, potasiu si  fosfor

-supravegheaza si noteaza zilnic in foaia de temperatura TA, greutate, raport ingestie/excretie

-recolteaza sange pentru dozarea glicemiei la recomandarea medicului

-dupa terminarea tehnicii, pacientul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus in salon si instalat in pat

-de va nota examenul in foaia de observatie

  1. Accidente si incidente


  1. Reorganizarea locului de munca


  1. Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea




sâmbătă, 25 ianuarie 2020

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)


Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
PAG 859- 


Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) se caracterizează prin limitarea persistentă și progresivă a fluxului de aer, printr-un răspuns inflamator cronic la particulele nocive sau gaze. Prevalența patologiei este în directă legătură cu fumatul și poluarea aerului.


FIZIOPATOLOGIE
La pacienții cu BPOC întâlnim modificări structurale cauzate de numeroase leziuni ce apar odată cu creșterea numărului de celule inflamatorii, modificări ce se găsesc atât în parenchimul pulmonar, cât și la nivel vascular. Aceste modificări se intensifică cu severitatea bolii și, din păcate, persistă și după încetarea fumatului. Deși nu sunt cunoscute pe deplin mecanismele ce determină inflamație și după încetarea fumatului, se presupune că un rol important îl au antigenii și microorganismele remanente la nivel pulmonar.


TABLOU CLINIC
Simptomul predominant este tusea zilnică, de obicei productivă, cel puțin trei luni pe an, doi ani consecutiv. Printre alte simptome enumerăm:dispnee, în special în timpul activității fizice,wheezing,constricție toracică,cianoză periorală sau la nivelul patului unghinal,astenie, fatigabilitate.
DIAGNOSTIC
Severitatea BPOC este clasificată în patru stadii, în funcție de valoarea procentuală a VEMS, conform GOLD (Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease), iar pacienții vor fi, de asemenea, încadrați într-o clasă de risc, în funcție de numărul de exacerbări sau spitalizări. Strategia GOLD recomandă folosirea chestionarelor mMRC (modified British Medical Research Council) sau testul CAT (COPD Assessment Test) pentru evaluarea simptomelor.
TRATAMENT
Nefarmacologic:
Cel mai important factor de risc pentru BPOC este fumatul de tigarete. Pipa, trabucul si alte tipuri de fumat populare in alte tari sunt de asemenea factori de risc pentru BPOC.In orice situatie posibila indivizii care fumeaza trebuie sfatuiti sa opreasca fumatul.Un diagnostic de BPOC trebuie luat in considerare la orice individ cu simptome si istoric de expunere la factroi de risc. Diagnosticul trebuie confirmat prin spirometrie.Un program de tratament al BPOC include 4 componente: evaluare si monitorizare boala, reducere factori de risc, tratamentul BPOC stabil si tratamentul exacerbarilor.Tratamentul poate imbunatati si ameliora simptomele, reduce frecventa si severitatea exacerbarilor, ameliora statusul de sanataet si creste toleranta la efort.Educatia pacientului poate ajuta la crestera capacitatii de a intelege boala.

Terapia cu oxigen este benefică în tratamentul exacerbărilor BPOC, pacienții fiind adesea hipoxici, obiectivul reprezentându-l tratarea hipoxemiei fără a modifica raportul ventilație/perfuzie
a. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune: beta 2-agonist (salbutamol, fenoterol) sau anticolinergic (bromură de ipratropium), administrate fie individual, fie în combinație; sunt administrate la nevoie pentru ameliorarea simptomelor;
b. Bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune: beta 2-agonist (salmeterol, ormoterol), anticolinergic (tiotropium) sau teofilina;
c. Glucocorticoizi inhalatori, rezervat pacienților cu VEMS <50% și exacerbări frecvente. Combinația cu un bronhodilatator cu acțiune lungă (salmeterol + fluticazona, formoterol + budesonide) reprezintă o opțiune la pacienții cu BPOC moderat/sever, cu răspuns slab la tratamentul standard.
EVALUAREA REZULTATELOR TERAPIEI:
Se realizează la intervale de 3-6-12 luni, în funcție de severitatea patologiei. La fiecare vizită se evaluează în primul rând statutul de fumător (nefumator, fost fumător sau fumător activ), precum și gradul de expunere, măsurat în pachete/an (numărul de pachete pe zi x numărul de ani ca fumător activ). De asemenea, se evaluează gradul de dispnee (test de mers de 6 minute), simptomele asociate și apariția complicațiilor (insuficiență respiratorie cronică, cord pulmonar cronic, poliglobulie). Este necesară notarea frecvenței exacerbărilor și a internărilor în spital, precum și funcția ventilatorie prin spirometrie. Aceasta se va realiza anual pentru pacienții cu BPOC ușor și moderat și la 3-6 luni pentru cei cu BPOC sever și foarte sever.