marți, 18 iulie 2023

Determinarea RH-ului



Determinarea RH-ului


Definitie
Se efectuează odată cu grupa ABO, datorită imunogenicităţii mari a antigenului D. Pentru testare se foloseşte ca reactiv ser anti-D(anti-Rh monoclonal) şi se urmează cu stricteţe instrucţiunile producătorului de reactivi.
Reactivii anti-D pot fi de origine umană (policlonali IgG+IgM), sau produşi in vitro, monoclonali specifici (IgM). Testarea se face la temperatura camerei, nu necesită incubare.
Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)
splatul pe maini (lavajul simplu)
- se descoperă mâinile şi antebraţele;
- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;
- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;
- se aplică o doză de săpun;
- se spală fiecare mână prin fricţionare;
- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la
manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;
- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;
- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja
uscată;
- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;
- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.

realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 
- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;
- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.

utilizarea echipamentului de protective adecvat:
-halat
-bonete
-manusi de unica folosinta
-masti faciale
Pregatirea bolnavului 
 psihică:- informarea pacientului cu 24 ore înainte, asupra necesitatii efectuării recoltarii si a scopului acesteia
 fizică: -se recomanda pacientului să nu mănânce ; 
            -să păstreze repaus fizic
Pregatirea materialelor 
-centrifugă de laborator 
-placă de sticlă cu godeuri/lame de sticlă
-pipete Pasteur 
-baghete de sticlă
-reactivi anti-D
-suspensie eritrocite de cercetat în SF (2-4%) sau ser propriu (10-20 %)
 
Tehnica propriu-zisa
-pe o lamă curată sau placă de opalin se pune o picătură de ser anti-D şi eritrocitele de cercetat,se amestecă cu ajutorul unei baghete de sticlă c. Se aşteaptă 3-5 minute şi se citeşte reacţia, urmărind apariţia aglutinării.
-este indicat ca în paralel să se lucreze cu o probă martor (+) şi (-).
Interpretare:
Prezenţa aglutinării = reacţie pozitivă →Rh(D)= POZITIV
Absenţa aglutinării = reacţie negativă →Rh(D)= NEGATIV



Accidente si incidente
-hematom, prin inflitrarea cu sânge în țesutul perivenos. Se retrage acul și se comprimă locul 1-3 minute
-perforarea venei. Se retrage acul.
-amețeală, paloare, lipotimie – se întrerupe tehnica și se acordă ajutor sau se cheama medicul.
Reorganizarea locului de munca
-indepărtaţi mănuşile şi materialele folosite în containere speciale;
-spălaţi-vă mâinile.        


Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea
-procedura şi numele celui care a efectuat-o;























Masurarea tensiunii arteriale, notarea in foaie, interpretarea valorilor





Masurarea tensiunii arteriale, notarea in foaie, interpretarea valorilor



  1. Definitie

Tensiunea arterial-presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali,determinata de 4 factori:

          1)debitul cardiac

          2)forta de contractie a inimii

          3)elasticitatea si calibrul vaselor de sange

          4)vascozitatea sangelui


  1. Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)

splatul pe maini (lavajul simplu)

- se descoperă mâinile şi antebraţele;

- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;

- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;

- se aplică o doză de săpun;

- se spală fiecare mână prin fricţionare;

- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la

manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;

- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;

- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja

uscată;

- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;

- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.


realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 

- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;

- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.


utilizarea echipamentului de protective adecvat:

-halat

-bonete

-manusi de unica folosinta

-masti faciale

  1. Pregatirea bolnavului 

psihica: -se informează pacientul cu privire la efectuarea și scopul tehnicii;

               -se obține consimțământul pacientului;

               -se lasă pacientul în repaus 10 minute înainte de efectuarea tehnicii pentru a nu influența valoarea tensiunii arteriale din cauza emoțiilor;

               -se atentioneaza pacientul să nu vorbească în timpul efectuării tehnicii, deoarece acest lucru poate modifica rezultalele;

                -se măsoară tensiunea arterială fie pe nemâncate, fie la 2-3 ore distanță de la servirea mesei, deoarece postprandial, valorile pot fi modificate;


fizica: -așezați pacientul în decubit dorsal, sezând, semișezând sau ortostatism, în funcție de indicația medicului;

           -asigurați-vă ca pacientul nu a fumat și nu a consumat înainte cafea sau stimulente adrenergice;

           -dacă nu există o indicație, se poziționează pacientul pe un scaun, în funcție de capacitatea acestuia de mobilizare;

            -se descoperă brațul pacientului prin ridicarea mânecii sau prin dezbrăcare (dacă mâneca este prea strâmtă);

           -evitați folosirea unui braț care are patologie locală, cum ar fi limfedemul post-mastectomie. 

  1. Pregatirea materialelor 

-aparat pentru măsurarea  tensiunii arteriale cu manometru

-stetoscop biauricular

-tampon de vată

-tavita renala

-alcool

-creion roşu sau pix cu mină roşie

-foaia de temperatura/carnetel individual


  1. Tehnica propriu-zisa

-asistentul medical se spală pe mâini cu apă și săpun;

-se verifică dacă manșeta conține aer și se elimină deschizând ventilul de siguranță, dacă este necesar.

-se închide bine ventilul înainte de aplicarea manșetei;

-se aplica manseta pneumatică pe brațul în extensie al pacientului, în zona arterei radiale sau humerale (palpați artera exercitând o ușoară presiune cu degetele pentru a o localiza);

-manșeta se aplică circular, în jurul braţului, bine întinsă, la 2,5 -5 cm deasupra plicii cotului și se fixează;

-se fixează membrana stetoscopului sub marginea inferioară a manșetei la nivelul arterei;

-se introduc olivele stetoscopului în urechi (în prealabil, dacă este necesar, se sterg și se dezinfectează cu alcool sanitar olivele și părțile metalice ale stetoscopului);

-braţul pacientului trebuie să fie susţinut la nivelul inimii şi palma îndreptată în sus;

-se pompează aer în manșeta pneumatică prin intermediul pompei de cauciuc până la dispariția zgomotelor pulsatile;

-se decomprimă progresiv aerul din manșeta prin deschiderea supapei;

-apariția primului zgomot reprezintă valoarea tensiunii sistolice;

-inregistraţi mental cifra indicată de acul manometrului în oscilaţie în momentul în care auziţi prima bătaie clară (sunet Korotkoff);

-continuați decomprimarea, iar ultimul zgomot reprezintă valoarea tensiunii diastolice;

-indepărtaţi manşeta și si înregistraţi valorile măsurate, notând numele pacientului, data și valoarea obținută (Exemplu: T.A. = 130/70 mmHg).

-spălați-vă pe mâini la încheierea tehnicii.


Măsurarea T.A. la coapsă

Dacă nu este posibil să măsurați T.A. la nivelul brațelor, puteți să realizați măsurarea tensiunii arteriale la coapsă, la nivelul arterei politee;


-se alege o manșetă suficient de lată;

-se poziționează pacientul pe abdomen pentru palparea arterei poplitee;

-măsurați T.A. urmând aceiași pași ca la măsuarea de la nivelul brațelor ;

-tineți cont de faptul că T.A. poate fi mai mare la extremitatea distală față de cea proximală (superioară).


Valori orientative pe categorii de vârstă

6-9 ani – între 100/65 mmHg – și 119/79 mmHg;

10-13 ani – între 110/65 mmHg – și 124/84 mmHg;

14-17 ani – între 120/80 mmHg – și 134/89 mmHg;

adult – între 120/80 mmHg – și 139/89 mmHg;


Peste 139/89 mmHG, la adult = Hipertensiune arterială


Sub 100/65 mmHG = Hipotensiune arterială


Între minim si maxim = Tensiune arteriala normală.

  1. Accidente si incidente

-daca pacientul nu este linistit valaorea tensiunii va suferi modificari

  1. Reorganizarea locului de munca

-stergeti olivele si partile metalice ale stetoscopului cu comprese cu alcool

-aerisiti salonul                


  1. Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea

Reprezentarea grafică a tensiunii arteriale 

-calculați pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură, 10 mmHg sau 1 cmHg.

-reprezentaţi grafic valorile rezultate din măsurarea tensiunii arteriale printr-un dreptunghi de culoare roșie, aşezat pe verticala timpului (D sau S);

-latura de sus a dreptunghiului reprezintă tensiunea sistolică, iar latura de jos a dreptunghiului reprezintă tensiunea diastolică;


Foaia de temperatură 


-Pe foaia de temperatură, T.A. se poate nota:

                 -cifric în rubrica rezervata acestui scop;

                 -grafic prin hașurarea cu creion roșu între valoarea maximă și cea minimă – un pătrațel este egal cu o unitate.


Masurarea respiratiei, notarea in foaie, interpretarea valorilor, interventii



Masurarea respiratiei, notarea in foaie, interpretarea valorilor, interventii



  1. Definitie

Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator,necesar proceselor de oxidare din organism,si de a elimina dioxidul de carbon rezultat in urma arderilor celulare.

Elemente de apreciat:tipul respiraţiei,amplitudinea mişcărilor respiratorii,ritmul,frecvenţa.


  1. Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)

splatul pe maini (lavajul simplu)

- se descoperă mâinile şi antebraţele;

- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;

- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;

- se aplică o doză de săpun;

- se spală fiecare mână prin fricţionare;

- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la

manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;

- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;

- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja

uscată;

- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;

- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.


realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 

- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;

- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.


utilizarea echipamentului de protective adecvat:

-halat

-bonete

-manusi de unica folosinta

-masti faciale

  1. Pregatirea bolnavului 

IMPORTANT: Nu se anunță pacientul atunci când se efectuează tehnica de măsurare a respirației pentru că pacientul își poate influența numărul de respirații și astfel se va obține un rezultat modificat.

  1. Pregatirea materialelor 

-ceas cu secundar

-pix de culoare verde

-foaie de temperatură/carnetel individual.


  1. Tehnica propriu-zisa

-poziția pacientului este decubit dorsal;

-se poate efectua și în timp ce pacientul doarme;

-asistenta plasează mâna cu fața palmară pe suprafața toracelui;

-se măsoară inspirațiile timp de 1 minut.

-o altă variantă este măsurarea timp de 30 de secunde și se înmulțirea cu 2.

-putem număra mișcările respiratorii și fără a aplica mâna pe suprafața toracelui, numai prin observarea mișcărilor cutiei toracice.

-evitați măsurarea respirației la sugar sau copil în timpul plânsului.


Rezultate

Sub 10 respirații pe minut – BRADIPNEE

Peste limitele normale – TAHIPNEE


Evaluare generală

-observăm starea generală a pacientului și supraveghem toate funcțiile vitale;

-urmărim tipul, frecvența, efortul respirației

-observăm dacă pacientul este răgușit, dacă prezintă tuse sau spută

-observăm dacă pacientul depune efort pentru a respira, dacă prezintă dispnee, dacă are dureri la inspirație/expirație, febră, anorexie, cianoză, HTA, tahicardie.


Poziționează pacientul în:

-semișezând cu repaus absolut pentru reducerea nevoilor de oxigen, la nevoie

decubit dorsal fără pernă, cu capul înclinat lateral pe partea sănătoasă pentru aspirația mucozităților și secrețiilor oro-faringiene bărbia ridicată pentru deschiderea căilor aeriene.


În funcție de gravitatea tulburărilor respiratorii, medicul va decide:


-dezobstrucția căilor aeriene

-intubație orofaringiană/orotaheală

-traheostomia

-oxigenoterapia.

  1. Accidente si incidente


  1. Reorganizarea locului de munca

-se spala mainile daca s-a atins pacientul sau patu acestuia in timpul masurarii

-se aeriseste salonul              


  1. Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea

-notaţi grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare verde (unii autori menționează culoarea albastru pentru notare) aşezat direct pe linia orizontală din rubrica corespunzătoare pentru dimineaţă (D) sau seară (S);

-socotiţi câte o respiraţie pentru fiecare linie orizontală din F.T.

-obţineţi curba respiraţiei prin unirea punctului iniţial cu celelalte valori ale măsurătorilor efectuate ulterior.

-curba respirației, curba pulsului, curba temperaturii, au reprezentări grafice paralele pe foaia de temperatură. Acest lucru se întâmplă în stare de normalitate.

Intersectarea acestor curbe reprezintă indicii referitoare la perturbarea funcțiilor vitale


Efectuarea sondajului vezical la barbati si femei






Efectuarea sondajului vezical la barbati si femei




Definitie
Prin sondaj vezical se intelege introducerea unui instrument tubular (sondă sau cateter) prin uretră in vezica urinară, realizând astfel o comunicatie intre interiorul vezicii şi mediul extern.
Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)
- se spală pe mâini
-îmbracă mănuși sterile
Pregatirea bolnavului 
Pregatirea psihica a pacientei:
-se anunta bolnava,i se explica necesitatea tehnicii;
-se izoleaza patul cu un paravan, se protejeaza cu musama si aleza;
-pacienta este asezata in decubit dorsal cu genunchii departati (pozitie ginecologica);
-se indeparteaza perna si patura;
-se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala;
-se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe;
-se indeparteaza bazinetul si se aseaza intre coapsele pacientei,tavita renala.
Pregatirea psihica a pacientului:
-pacientul este anuntat, explicandu-i-se inofensivitatea tehnicii;
-bolnavul este asezat in decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate;
-se izoleaza patul cu un paravan;
-se acopera bolnavul, lasand libera doar regiunea genitala;
-se face toaleta organelor genitale externe;
-sub bazinul bolnavului se aseaza o perna tare,musama si aleza;
-se aseaza tavita renala intre coapsele bolnavului;
Fizica:
-se aşează bolnavul pe un scaun cu spetează, cu spatele cât mai drept.
-se îmbracă bolnavul cu unul din şorţuri pentru protejarea hainelor.
-dacă bolnavul prezintă proteză dentară mobilă, aceasta se îndepărtează.
-se aşează tăviţa renală sub bărbia bolnavului pentru a capta saliva, solicitându-l s-o menţină în această poziţie.


Pregatirea materialelor 
-musama si traversa;
- comprese sterile şi soluţii antiseptice  
-sonde uretrale saterile de diverse tipuri şi dimensiuni 
- mănuşi sterile; 
-tăviţă renală; 
-substanţe dezinfectante (Betadina); 
- spray sau gel lubrefiant; 
- pungi sterile pentru colectarea urinii 
- seringă şi ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar şi pentru controlul permeabilităţii sondei, spălături, aspirarea cheagurilor din vezica urinară 
Tehnica propriu-zisa
La femei:
-sondajul se efectueaza in conditii de asepsie perfecta atat pentru pacienta,cat si pentru mainile celui ce il efectueaza si pentru instrumentar;
-asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;
-evidentiaza meatul urinar (locul pe unde iese urina);
-dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral,de sus in jos in directia anusului (operatie care se executa de 2-3 ori);
-scoate sonda cu o pensa anatomica sterila si o prinde intre degetul mediu si inelar ale mainii drepte;
-lubrifiaza sonda cu ulei steril;
-sonda va fi orientata cu varful in sus si se introduce in uretra 4-5 cm;
-paralel cu inaintarea sondei,extremitatea libera a acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc , pentru a-i usura trecerea/ inaintarea ei prin vezica;
-primele picaturi de urina se lasa sa se scurga in tavita renala, apoi urina se colecteaza in recipientele pregatite in functie de scop sau intr-un recipient de colectare;
-dupa ce urina a fost recoltata,capatul liber al sondei il pansam cu o pensa hemostatica,iar extragerea sondei se va face cu aceleasi miscari in sens invers;
Ingrijirea ulterioara a pacientei:
-se efectueaza toaleta regiunii vulvare;
-pacienta e ajutata sa se imbrace si sa se aseze comod in pat;
-va fi supravegheata in continuare;
-tehnica se noteaza in foaia de observatie a pacientei precizand: numele celui care a efectuat-o,cantitatea de urina recoltata si aspectul macroscopic al urinei.

La barbati:
Efectuarea tehnicii:
-asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;
-alege sonda cu care efectueaza sondajul, folosind o pensa anatomica sterila;
-sonda este lubrefiata;
-asistenta dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic steril si oxiceanura de mercur;
-intre degetele inelar si mic ale mainii drepte se prinde extremitatea libera a sondei si cu ajutorul unei pense sterile tinuta in aceiasi mana apuca sonda in imediata vecinatate a varfului;
-introduce varful sondei in meatul urinar si impinge usor cu pensa in timp ce cu mana stanga intinde penisul cat mai bine pentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoasei uretrale care ar putea impiedica patrunderea sondei in vezica;
-daca pe parcursul inaintarii sondei aceasta intalneste obstacole anatomice sau functionale, sau daca se produc spasme, asistenta retrage sonda si pregateste o alta de calibru mai mic (sonda Thieman);
-patrunderea sondei in vezica se semnaleaza prin scurgerea urinei prin sonda;
-urina se recolteaza in eprubetele sau recipientele pregatite in functie de examenele de laborator ce se vor efectua;
-indepartarea sondei se va face cu ajutorul unei pense anatomice dupa ce extremitatea libera a fost inchisa prin comprimare.
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
-dupa indepartarea sondei se efectueaza toaleta organelor genitale externe;
-pacientul este ajutat sa se imbrace si se schimba lenjeria de pat daca este nevoie;
-tehnica se noteaza in foaia de observatie a bolnavului, mentionand cantitatea de urina recoltata,aspectul macroscopic,numele persoanei care a efectuat-o si eventualele accidente sau incidente.
Accidente si incidente
-lipsa de progresie a sondei – crearea de cale falsă; se previne prin efectuarea sondajului cu blândețe și răbdare fără să se forțeze înaintarea sondei;
-lezarea traumatică a mucoasei uretrale – apare hemoragie; se impune întreruperea imediată a tehnicii;
-absența scurgerii urinare după intrarea în vezică (se poate datora unor cheaguri care au astupat orificiile sondei); se destupa prin insuflarea cu aer sau injectarea a câțiva ml soluție dezinfectantă;
-sângerare uretrală;
-probleme tardive: introducerea germenilor patogeni prin manevre și instrumente nesterile.
Reorganizarea locului de munca
-colectaţi materialele folosite în containere speciale, conform PU
-spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor
-notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a efectuat tehnica, data şi ora.
Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea





Recoltarea exudatului faringian





Recoltarea exudatului faringian




Definitie
Exudatul faringian reprezintă examinarea care identifică prezenţa unei infecţii bacteriene, fungice sau virale la nivelul regiunii faringiene ,având ca rezultat apariția unui lichid ,ca urmare a inflamării faringelui
Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)
-spălaţi mâinile cu apă şi săpun
-dezinfectaţi mâinile
-imbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă
-isi pune masca de protectie


Pregatirea bolnavului 
psihica
                    -se anunta pacientul si i se explica tehnica
fizica
                    -se anunta sa nu manance si sa nu bea apa
                    -sa nu se instileze solutii dezinfectante in nas, si sa nu faca gargara
                    -se așeaza pacientul pe un scaun
Pregatirea materialelor 
a)de protectie: 
             -masca de tifon.
b)sterile: -spatula linguala;
                 -eprubeta cu tampon;
                 -eprubeta de cultura;
                 -ser fiziologic sau glicerina 15%.
c) nesterile:
-tavita renala;
-stativ pentru eprubete;
-lampa de spirt si chibrite. 
Tehnica propriu-zisa
-se recolteaza inainte de administrarea de antibiotice sau sulfamide;
-invita pacientul sa deschida gura si i inspecteaza fundul de gat;
-deschide epubreta cu tamponul faringian;
-flambeaza gatul eprubretei si o închide cu dop steril;
-apasa limba cu spatula lingual;
-cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din falsele membrane (cand este cazul);
-flambeaza gura eprubetei care se închide cu dopul flambat;
-la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticle, frotiuricolorate sau insemanteaza imediat pe medii de cultura;
 -se spala pe maini cu apa si sapun
Ingrijirea pacientului dupa tehnica:
-se sterge gura pacientului
-se indeparteaza materialele folosite
-se aseaza pacientul in pozitie comoda si se acopera
-se aeriseste salonul
-se supravegheaza pacientul in continuare
Accidente si incidente
-in timpul recoltarii, tamponul se imbiba cu saliva si atinge dinții, care, avand floramicrobiana ar putea influenta rezultatul;
- revarsarea lichidului in afara,daca s-a patruns prea in profunzimea cu spatula.
Reorganizarea locului de munca
                 -Instrumentarul folosit se curata si se spala cu apa curenta si sapun, se introduce în soluție dezinfectante si se pregătește pentru sterilizare.


Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea
Transportul probelor catre laborator se face in maximum 2 ore de la prelevare. 
Desi probele prelevate pe tampoane în tuburi ce conțin mediu de
 
transport pot fi p
ă
strate pâna la 24 ore, este recomandat ca ins
ămânță
rile pemediile de cultur 
ă
 s
ă
 se fac
ă
 imediat ce probele ajung la laborator, pentru o maisigur 
ă
 recuperare a microorganismelor urm
ă
rite.
6)
 
Notarea în foaia de temperatură sau de observație
:
-se noteaz
ă
data recolt
ă
rii , numele si prenumele persoanei careia i s-a efectuatrecoltarea;-dac
ă
 sau f 
ă
cut ins
ă
mân
ț
are sau nu 



Administrarea medicamentelor per os







Administrarea medicamentelor per os




Definitie
Administrarea medicamentelor pe cale orală este o procedură facilă, cu riscuri scăzute şi mai convenabilă decât orice alt mod de administrare. Din acest motiv, o mare parte din tratamentele medicamentoase se administrează pe această cale.
Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor care se resorb la nivelul mucoase digestive.
Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)
splatul pe maini (lavajul simplu)
- se descoperă mâinile şi antebraţele;
- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;
- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;
- se aplică o doză de săpun;
- se spală fiecare mână prin fricţionare;
- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la
manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;
- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;
- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja
uscată;
- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;
- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.

realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 
- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;
- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.

utilizarea echipamentului de protective adecvat:
-halat
-bonete
-manusi de unica folosinta
Pregatirea bolnavului 
psihica:
-informaţi pacientul asupra efectului, gustului medicamentului
-informaţi pacientul asupra eventualelor efecte secundare (reacţii adverse)
asiguraţi pacientul de inofensivitatea procedurii

fizica:
-asiguraţi pacientului o poziţie comodă astfel încât să poată bea
-verificaţi dacă sunt respectate condiţiile de administrare (înainte, după masă, etc)
-tabletele şi capsulele sunt date cu apă pentru a preveni antagonizarea proprietăţilor chimice ale medicamentelor
-siropurile şi antiacidele lichide nu sunt urmate de ingestia de apa pentru că li se diminuează efectul
-tabletele zdrobite sau lichidele pot fi amestecate cu o cantitate mică de mâncare dacă aceasta nu este contraindicată de dietă
Pregatirea materialelor 
-pahare de unică folosinţă
-pipetă, sticluţa picurătoare
-medicamente prescrise
-apă, ceai, alt lichid recomandat
-lingură, linguriţă
-apăsător de limbă
-tavă sau măsuţă mobilă
-mănuşi de unică folosinţă
Tehnica propriu-zisa
-aşezaţi materialele pe o tavă sau cărucior pentru tratament (măsuţă mobilă)
-verificaţi prescripţia medicală : numele medicamentului, doza, modul de administrare;
-identificaţi fiecare medicament pe care-l primişte pacientul: eticheta, ambalajul.
-puneţi dozele ce trebuie administrate într-un păhărel din material plastic
-verificaţi numărul salonului şi numele pacientului
-duceţi tăviţa/măsuţa cu medicamentele în salon
-explicaţi pacientului ce medicament primeşte, acţiunea acestuia, dacă are gust neplăcut
-aşezaţi pacientul în poziţie şezând dacă nu e nici o contraindicaţie, sau o poziţie comodă în care să bea lichidul în funcţie de starea acestuia
-serviţi pacientul cu doză unică
-daţi-i paharul cu apă şi asiguraţi-vă că pacientul a înghiţit toate medicamentele sau ajutaţi-l dacă nu poate să bea singur
-instruiţi pacientul dacă după administrare trebuie păstreze o anumită poziţie
-aşezaţi pacientul în poziţie comodă
-asiguraţi-vă că pacientul exprimă stare de confort
Accidente si incidente
-pacientul/clientul nu cooperează, refuză medicamentele 
-pacientul are reacţie alergică sau anafilactică
Reorganizarea locului de munca
-plasaţi medicamentele rămase în locul de păstrare adecvat
-asiguraţi-vă că sunt îndeplinite condiţiile de păstrare
-aruncati manusile
-spălaţi mâinile 
Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea
Notaţi
-data, ora, medicamentul, doza şi reacţia pacientului
-refuzul pacientului
-numele persoanei care a administrat medicamentul
-dacă pacientul este capabil să-şi administreze singur medicamentele.
-transmiteţi informaţiile semnificative în scris şi verbal la schimbul de tură 



Alimentatia artificiala CALE INTRAVENOASA-PARENTERALA







Alimentatia artificiala CALE INTRAVENOASA-PARENTERALA




Definitie
Alimentaţie artificială, la adult, reprezintă introducerea alimentelor în organism pe alte căi (artificiale) decât calea naturală – orală
Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)
splatul pe maini (lavajul simplu)
- se descoperă mâinile şi antebraţele;
- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;
- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;
- se aplică o doză de săpun;
- se spală fiecare mână prin fricţionare;
- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la
manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;
- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;
- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja
uscată;
- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;
- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.

realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 
- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;
- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.

utilizarea echipamentului de protective adecvat:
-halat
-bonete
-manusi de unica folosinta
-masti faciale
Pregatirea bolnavului 
Pregătirea psihică:
-se identifică și se informează pacientul despre necesitatea procedurii, timpul de realizare, pentru a obține acordul și colaborarea

Pregătirea fizică:
-se invită pacientul să-și golească vezica
-se așează pacientul în poziția cea mai confortabilă care să permită accesul la abordul vascular (poziție de decubit dorsal, semidecubit lateral 
Pregatirea materialelor 
-soluții nutritive, energetice prescrise de medic în funcție de vârstă, sex, suprafață corporală, patologie, metabolism bazal:
-hidrolizate de proteine care conțin aminoacizi și potasiu
-soluții lipidice
-emulsii cu glucoză- lipide
-soluții de glucoză 5%, 10 %
-ser fiziologic
-suplimente vitaminice, dacă este cazul (polivitamine, vitamine. B1, B6, C, K
-folați, oligoelemente, în special zinc și seleniu pentru susținerea imunității sau a funcției miocardice
-trusă de perfuzie, racorduri, branule si/sau cateter venos central
-pompa de nutritie parenterala-infusomat.
-comprese sterile
-soluții antiseptice


Tehnica propriu-zisa
-se pregătește soluția nutritivă (condiționată, de regulă, în pungă de plastic și conservată la o temperatură cuprinsă între 2 și 8 grade Celsius) conform utilizării proprii a produsului
-se lucrează într-un mediu închis, curat, degajat
-se spală mâinile de manieră antiseptică, de către asistentul medical
-se verifică integritatea ambalajului, doza, cantitatea și data prescripției
-se desface ambalajul prin locul marcat
-se răstoarnă punga, de mai multe ori, pentru a omogeniza conținutul
-se atașează la pungă trusa de perfuzat conform procedurii
-se conecteaza trusa la pompa de nutririe parenterala-infusomat si se regleaza debitul indicat de medic;
Accidente si incidente
-frisoane sau greață în cazul perfuzării prea rapide a produsului nutritiv
-incompatibilități între diferitele produse perfuzate
-intoleranță la soluțiile perfuzate
-acidoză metabolică, trombocitopenie, insuficiență renală
Reorganizarea locului de munca
-indepărtaţi mănuşile şi materialele folosite în containere speciale;
-spălaţi-vă mâinile.        


Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea
-procedura şi numele celui care a efectuat-o;
-dată, oră, cantitatea şi felul alimentelor administrate;
-reacţii adverse, intoleranta (senzaţie de greaţă, vărsături).















Efectuarea sondajului gastric







Efectuarea sondajului gastric




Definitie
Sondajul sau tubajul gastric reprezintă introducerea unei sonde gastrice Faucher sau Einhorn, pe cale orală sau nazală prin faringe şi esofag în stomac.


Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)
splatul pe maini (lavajul simplu)
- se descoperă mâinile şi antebraţele;
- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;
- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;
- se aplică o doză de săpun;
- se spală fiecare mână prin fricţionare;
- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la
manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;
- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;
- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja
uscată;
- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;
- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.

realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 
- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;
- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.

utilizarea echipamentului de protective adecvat:
-halat
-bonete
-manusi de unica folosinta
-masti faciale
Pregatirea bolnavului 
psihica:- se informează pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii ;
              -este rugat să respecte indicaţiile date în timpul sondajului.
fizic: -se aşează pacientul pe un scaun cu spătar, cu spatele cât mai drept şi se protejează cu şorţul de material plastic ;
          -i se îndepărtează proteza dentară (când este cazul) şi se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucală, pacientul fiind solicitat să menţină tăviţa în această poziţie;
          -pacientul nu va mânca în dimineaţa efectuării examenului.
Pregatirea materialelor 
-de protecţie : şorţuri din cauciuc sau din material plastic, muşama şi aleză, prosoape;
-sterile : sonda Faucher sau Einhorn, 2 seringi de 20 ml, mănuşi de unică folosinţă,pense hemostatice, eprubete;
-nesterile : tăviţă renală, tavă medicală, pahar cu apă aromată, pahar cu apă pentru proteză, recipient pentru colectare;
-medicamente : la indicaţia medicului.
Tehnica propriu-zisa
-asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun şi îmbracă şorţul de material plastic;
-umezeşte sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe şi esofag;
-se aşează în dreapta bolnavului şi îi fixează capul cu mâna stângă, ţinându-l între mână şi torace;
-prinde cu mâna dreaptă extremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion;
-cere pacientului să deschidă larg gura , să respire adânc şi introduce capătul sondei până la peretele posterior al faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând bolnavul să înghită;
-prin deglutiţie sonda pătrunde în esofag şi este împinsă foarte atent spre stomac(la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentară);
-verifică prezenţa sondei în stomac prin aspirarea conţinutului stomacal cu ajutorul seringii şi se fixează sonda;
-se aspiră sucul gastric cu seringa pentru diferite probe;
-se extrage sonda printr-o mişcare hotărâtă, cu prudenţă, după comprimarea ei cu o pensă hemostatică;
-când capătul liber al sondei ajunge în gura pacientului se prinde cu mâna stângă şi se îndepărtează sonda;
goleşte conţinutul sondei în vasul colector şi se aşează sonda în tăviţa renală;
-se pregăteşte produsul pentru laborator- completarea formularelor, etichetare.
Accidente si incidente
- greaţă şi senzaţie de vărsătură: se înlătură fie printr-o respiraţie profundă, fie se efectuează anestezia faringelui cu o soluţie de cocaină 2%.
- sonda poate pătrunde în laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feţei, apoi cianoza, se îndepărtează sonda.
- sonda se poate înfunda cu resturi alimentare: desfundarea se face prin insuflaţie cu aer.
- se pot produce bronhopneumonii de aspiraţie.
Reorganizarea locului de munca
- i se oferă un pahar cu apă aromată să-şi clătească gura şi se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie;
- se îndepărtează tăviţa şi şorţul şi i se oferă proteza dentară (după caz);
- se aşează pacientul în poziţie comodă;
Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea





Pregatirea pacientului pentru urografie





Pregatirea pacientului pentru urografie



  1. Definitie

Urografia: este metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si cailor urinare, utilizandu-se substante iodate hidrosolubile administrate intravenos.

  1. Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)

splatul pe maini (lavajul simplu)

- se descoperă mâinile şi antebraţele;

- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;

- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;

- se aplică o doză de săpun;

- se spală fiecare mână prin fricţionare;

- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la

manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;

- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;

- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja

uscată;

- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;

- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.


realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 

- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;

- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.


utilizarea echipamentului de protective adecvat:

-halat

-bonete

-manusi de unica folosinta

-masti faciale

  1. Pregatirea bolnavului 

psihica:

-se anunta si se explica importanta tehnicii pentru stabilirea diagnosticului

-se explica pacientului tehnica investigatiei si regimul alimentar necesar


fizica:

-cu 2-3 ore inaintea examinarii, pacientul va consuma un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduri multe (fructe, legume si zarzavaturi, paste fainoase, paine) si ape gazoase

-in ziua precedenta examenului, pacientul va consuma un regim hidric (supe, lemonade, ceai, ape necarbogazoase)

-in seara precedenta, pacientul va consuma o cana cu ceai si paine prajita

-se reduce cantitatea de lichide din regimul cunoscut, iar in ziua examinarii bolnavul nu mai mananca si nu mai bea (pentru reducerea volumului urinei)

-se efectueaza clisma evacuatorie inaintea injectarii substantei de contrast, aerul din irigator trebuie complet evacuat pentru a nu fi introdus in colon

-pacientul isi va goli vezica urinara inaintea executarii radiografiei

-cu doua zile inaintea examinarii, se administreaza carbine animal si triferment cate doua tablete de 3 ori pe zi 2tb/3ori/zi

-in seara precedenta zilei de radiografie, se administreaza doua linguri de ulei de ricin

  1. Pregatirea materialelor 

-materialele pentru radiografie renala simpla: carbine animal, ulei de ricin, materiale necesare efectuarii clismei evacuatorii

-substantele de contrast Odiston de 30,60 sau 75%, medicamente antihistaminice

-medicamente de uregenta

-seringi Record de 10 ml sterile si ace pentru injectii intravenoase

  1. Tehnica propriu-zisa

-pacientul va fi condus la serviciul de radiologie va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa radiologica

-daca toleranta este buna se administreaza i.v. substanta de contrast, astfel: 20ml Odiston 75% la adulti (sau 25ml solutie 60%), iar la copii, in functie de varsta, se administreaza 5-15ml solutie 75%

-la 8-10 minute de la efectuarea injectiei, medicul executa radiografia renala

-in cazuri grave se injecteaza i.v. foarte lent 0,25-0,50 mg: 2,5-5 ml dintr-o fiola 1:1000 diluata de 10 ori (in 10ml ser fiziologic), se injecteaza intr-un ritm lent de 1ml/minut

-corticoizii se administreaza numai dupa administrare de adrenalina: HHC 250mg ca doza de atac i.v. lent, se continua apoi pana la doza de 500-1000mg in 24 de ore, administrat i.v., fractionat sau in perfuzie continua

-lichide volemice in caz de hipovolemie se administreaza substituienti coloidali de plasma pentru cresterea volemiei: dextran 70 in cantitate de 500-1000ml la care se adauga o cantitate dubla sau tripla de ser glucozat 5%

-oxigenoterapie 6-8 l/minut prin sonda nazofaringiana

-miofilin 240mg (1 fiola) se administreaza in cazuri de bronhoconstrictie severa, lent i.v.

-se poate administra si izoprenalina in aerosoli, asmopet sau alte bronhodilatatoare sub forma de spray aerosol

-intubatia orotraheala se practica preferabil de catre medicul anestezist prin ventilatie artificiala cu presiune pozitiva intermitenta in caz de spasm laringian sau bronhospasm prelungit, pentru combaterea hipoxiei, insotita de cianoza generalizata

-traheostomie in caz de asfixie se face traheostomia de necesitate, daca nu se poate aplica manevra de intubatie orotraheala

-antihistaminicele au o importanta secundara in tratamentul socului, efectul lor este preventiv si nu curativ: romergan 50mg (1 fiola)  i.m, feniramin 50 (1 fiola) i.v., tavegil 2mg (1 fiola) i.v.

-bolnavul va ramane sub supraveghere clinica timp de 24 de ore, socul putand recidiva

  1. Accidente si incidente


  1. Reorganizarea locului de munca

-colectaţi materialele folosite în containere speciale, conform PU

-spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor

  1. Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea

-notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a efectuat tehnica.



Administrarea oxigenului







Administrarea oxigenului




Definitie
Oxigenoterapia reprezintă administrarea de oxigen pe cale respiratorie, în scopul îmbogățirii aerului inspirat cu oxigen
Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)
splatul pe maini (lavajul simplu)
- se descoperă mâinile şi antebraţele;
- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;
- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;
- se aplică o doză de săpun;
- se spală fiecare mână prin fricţionare;
- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la
manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;
- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;
- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja
uscată;
- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;
- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.

realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 
- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;
- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.

utilizarea echipamentului de protective adecvat:
-halat
-bonete
-manusi de unica folo
Pregatirea bolnavului 
Psihica-informăm pacientul
            -obținem consimțamântul
            -se creează pacientului climat de siguranță
 pentru a asiguracooperarea în timpul tehnicii și pentru a diminua anxietatea
Fizica-înainte de administrare se verifică permeabilitatea căilor
respiratorii
         -se verifică sursa de oxigen
         -se pune apă distilată în barbotor
         -se verifică echipamentul de admnistrare


Pregatirea materialelor 
a)materiale sterile
-sondă nazală
-mască de oxigen
-ochelari cu oxigen
-cort de oxigen (pentru copii)
b)nesterile
-barbotor
-apă distilată sterilă
-tavă medicală și taviță renală
 -materiale pentru spălatul mâinilor
 -recipiente pentru colectarea deșeurilor)
 -sursă de oxigen
-statie centrală
 -microstație
-butelii de oxigen 
Tehnica propriu-zisa
Administrarea oxigenului pe sondă nazală (canule nazale) 
-se verifică permeabilitatea căilor nazale, se dezobstruează şi se asigură o ventilație eficientă
-oxigenul se umidifică în barbotor, deoarece neumidificat este iritant pentru căile respiratorii
-se conectează tubul cu canulele nazale la sursa de oxigen
-se agață prin spatele urechilor până sub bărbie, canulele fiind fiecare în dreptul narinelor pacientului
-se ajustează la mărimea potrivita securizând tubul sub bărbie
-se fixează debitul de 4-6 litri/minut (la indicația medicului)
-se va supraveghea debitul și reacțiile pacientul la administrarea de oxigen
-se va observa bolnavul în continuare pentru prevenirea accidentelor

Administrarea oxigenului pe mască simplă
-se verifică scurgerea oxigenului din sursă
-se pregăteşte barbotorul, introducându-se apă distilată sterilă
-se selectează o mască potrivită ca mărime
-se aşază masca la nivelul piramidei nazale, apoi pe cavitatea bucală şi se fixează cu o curea în jurul capului
-in dreptul nasului, masca are o clema flexibilă de metal care se fixează la rădăcina nasului. De o parte si de alta masca are atașată o bandă de elastic care va fi trecută în jurul capului pacientului și va menține masca pe față
-se reglează debitul de oxigen la 5-6 litri/minut. Este necesară o rata de administrare de minim 5 l/min pentru a curăța dioxidul de carbon expirat de pacient si a preveni situația ca pacientul să-l reinspire.
-se supraveghează pacientul.

Administrarea cu ochelarii de oxigen
-se pregătește sursa de oxigen
-se verifică barbotorul
-se pregătesc ochelarii și se fixează după urechi
-cele două sonde de plastic se introduc în narine
-se reglează debitul de oxigen
-se supraveghează pacientul, deoarece tehnică este indicată la copii și bolnavii agitați

Administrarea cu cortul de oxygen
-se pregăteşte cortul de oxigen, fiind confecționat din bare ușoare de aluminiu de care este fixat materialul impermeabil sub formă de cort
-se aplică în regiunea capului
-oxigenul este trecut prin instalație de răcire pentru că atmosfera de sub cort se supraîncălzește prin respirație
-pacientul inspiră oxigenul introdus sub cort
-se supraveghează debitul de oxigen şi presiunea
Accidente si incidente
-pătrunderea oxigenului prin esofag duce la distensia abdominală
-se poate produce emfizem subcutanat
-pericol de asfixie dacă recipientul pentru barbotare se răstoarnă, lichidul poate fi împins de oxigen în căile respiratorii ale pacientului
-iritarea locală a mucoasei
-uscarea mucoaselor (necesită creşterea gradului de umidifiere)
-mici hemoragii sau pierderi de substanţă cutanată ca urmare a compresiunii (trebuie schimbată frecvent poziţia mășții/canulelor la cel puţin șase ore)
-acumularea de mucus
-traheobronșită – în condiții de administrare prelungită
-agravarea unei insuficienţe respiratorii cronice
-dispariţia stimulului centrilor respiratori cu apariţia hipoventilaţiei, accentuarea hipercapniei
Reorganizarea locului de munca
-colectati deseurile in containere soeciale, conform PU
-indepartati manusile
-spalati-va mainile
Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea
-se notează în foaia de observație sau dosarul de îngrijire al pacientului dată, numele celei care a efectuat tehnică și rezultatele obținute.





Aplicarea frigului in terapie




Aplicarea frigului in terapie



  1. Definitie

Frigul si caldura – sunt agenti fizici care pot actiona atat local, cat si asupra intregului organism si aduc beneficii terapeutice. 

Frigul: 

-asupra intregului organism produce:

                -vasoconstrictie periferica si vasodilatatie compensatorie in profunzime;

                -re efect anesteziant scazand excitabilitatea nervilor periferici, determina bradicardie si bradipnee, creste tensiunea arterial si diureaza;

-local are actiune:

                -hemostatica prin vasoconstrictie;

                -diminueaza secretia gastrica (daca este aplicat pe regiunea epigastrica), etc.

  1. Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)

splatul pe maini (lavajul simplu)

- se descoperă mâinile şi antebraţele;

- se îndepărtează bijuteriile, ceasurile, se taie scurt unghiile;

- se udă mâinile şi articulaţiile mâinilor;

- se aplică o doză de săpun;

- se spală fiecare mână prin fricţionare;

- se insistă în spaţiile interdigitale, în jurul unghiilor, la extremitatea degetelor, la police şi la

manşetele mâinilor; pentru fiecare din aceste regiuni se execută câte 5 mişcări;

- se spală din abundenţă fără să lăsăm să curgă săpun pe o zonă deja clătită;

- se usucă prin tamponare cu şerveţele de unică folosinţă fără a reveni asupra unei zone deja

uscată;

- se închide robinetul (dacă nu este automatic) cu ultimul şerveţel de mâini utilizat;

- se aruncă şerveţelele la pubelă fără să atingem pubela cu mâna.


realizarea procedurii Spălarea igienică a mâinilor prin fricţiune 

- se pun aproximativ 2 ml de soluţie în scobitura mâinii uscate şi se efectuează fricţiunea timp de 30 secunde frecând palmele până la degete apoi insistând în spaţiile interdigitale interne şi externe;

- se freacă fiecare police în interiorul mâinii închise, apoi extremităţile degetelor împreunate de la fiecare mână în podul palmei opuse.


utilizarea echipamentului de protective adecvat:

-halat

-bonete

-manusi de unica folosinta

-masti faciale

  1. Pregatirea bolnavului 

psihica:

-se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;

fizica:

-se aseaza bolnavul in decubit dorsal sau semisezand.

  1. Pregatirea materialelor 

-punga de gheata, husa de flanela; 

-bandaj de corp si ace de siguranta;

-pudriera cu pudra de talc;

-amestec racitor: gheata + sare;

-suport pentru suspendarea pungii cu gheata.

  1. Tehnica propriu-zisa

-se sfarama gheata in bucati mici;

-se presara gheata cu sare pentru a forma un amestec racitor;

-se va umple punga cu gheata pe jumatate sau doua treimi din ea;

-se elimina aerul din punga, asezand-o pe o suprafata plana;

-e inchide ermetic punga cu capacul prin insurubare;

-se verifica daca este punga etansa si se usuca suprafata exterioara;

-se introduce punga intr-un manson de flanel;

-se pudreaza cu talc;

-se aplica punga cu gheata pe regiunea indicate de medic.

a)Pe cap:

-se aseaza  bolnavul in pozitie semisezanda;

-se aseaza o flanela pe capul bolnavului (daca are prea putin par);

-se aplica pe capul bolnavului punga cu gheata obisnuita sau de forma unei bonete fixata cu o panglica, suspendata deasupra capului bolnavului;

-se aplica punga cu gheata dupa orarul stability de medic;

-se indeparteaza pentru cateva minute punga cu gheata, la interval de o ora pentru a preveni inghetarea tesuturilor;

-se schimba continutul pungii din 3 in 3 ore

b)Pe regiunea cordiala:

-se aplica o punga cu gheata mai mica sau o punga obisnuita repliata ca un corn, la nivelul liniei mediane si sub sanul stang ( pentru a nu trece in dreptul plamailor);

            -se fixeaza cu o cingatoare bine stransa la baza si mentinuta cu bretele.

c)Pe abdomen: 

-se aseaza una sau doua pungi cu gheata pe abdomen;

-se fixeaza cu o centura un cearceaf sau se suspenda cu un arc;

-abdomenul este pudrat cu talc si intre abdomen sau pansament si punga se interpune o panza cauciucata;

-se verifica aspectul tegumentelor dupa indepartarea pungii cu gheata;

-se pudreaza pielea cu talc

-se verifica integritatea pansamentului daca nu a fost udat sau deplasat.


  1. Accidente si incidente

-daca punga este plina, nu se poate adapta la formele regiunii pe care se aplica iar greutatea ei va apasa regiunea bolnava;

-contactul direct si prelungit al pungit al pungii cu pielea bolnavului poate produce leziuni de congelare;

  1. Reorganizarea locului de munca

-se goleste punga;

-se spala cu apa si sapun si se limpezeste bine;

-se lasa sa se scurga;

-se inchide punga in stare semiumflata pentru a nu i se lipi peretii;

-se verifica etanseitatea ei;

-se dezinfecteaza cu tiroximetilen;

  1. Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea



Intrumentar chirurgical







Intrumentar chirurgical




Definitie
Reprezinta totalitatea instrumentelor pe care chirurgul le foloseste in sala de operatie sau in ambulator cu scopul de a efectua o interventie chirurgicala.
Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)
•îmbracă halatul de protecţie
•aşază părul sub bonetă
•se spală pe mâini
Pregatirea bolnavului 


Pregatirea materialelor 


Tehnica propriu-zisa


Accidente si incidente


Reorganizarea locului de munca
                


Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea





Administrarea preparatelor ccortzonice





Administrarea preparatelor ccortzonice


  1. Definitie

Insulina este un hormon hipoglicemiant secretat de pancreas.

Scopul administrarii insulinei este de a scadea glicemia (de a scadea nivelul glucozei din sange), 

Cai de administrare: -injectie subcutanata (SC)

            -injectie intravenoasa (IV - in perfuzie – in coma)


  1. Pregatirea asistentei (spalat, dezinfectat, imbracat, manusi)

- se spală pe mâini

-îmbracă mănuși sterile

  1. Pregatirea bolnavului 

-psihica: informare, explicarea tehnicii si a efectului, obtinerea consimtamantului

-fizica: asezarea pacientului in functie de locul ales

  1. Pregatirea materialelor 

-tampon cu ser fiziologic, manusi, tavita renala

-seringa de 0.5 sau 1 ml cu gradatii marcate in unitati de insulina (u.i), ./flacon cu insulin sau sistem de injectare “pen” cu doze prestabilite


  1. Tehnica propriu-zisa

-cortizonul se poate administra sub forma de tablete pe cale orala, solutii prin injectare i.m., i.v., intraarticular, intrarahidian, clisme terapeutice, aplicatii locale

-in administrarea cortizonului se va tine seama de necesitatea de a mentine concentratia lui in sange, la un nivel cat se poate de constant

-doza zilnica se va administra in 3 – 4 prize, la intervale egale de 6 – 8ore

-cortizonul se administreaza la inceput in doze mari, scazand apoi cantitatile pana la doza minima de intretinere, doze pe care le stabileste totdeauna medicul

-tratamentul cu cortizon trebuie terminatprin administrare de ACTH, hormon hipofizar care activeaza functia glandelor suprarenale

-se vor respecta doza si ritmul de administrare

-se va respecta orarul de administrare pe cale orala, prednisonul administrandu-se dimineata intre orele 6-8, cand secretia corticosuprarenalei este maxima

-invata pacientul sa-si administreze pe cale respiratorie doza, fiind reprezentata de numarul de „puf”-uri

-respecta masurile de igiena a tegumentelor, mucoaselor si lenjeriei pacientului, pentru a preveni infectiile locale

-asigura regim alimentar al pacientului, care este desodat, hipoglucidic, hiperproteic, cu suplimentare de calciu, potasiu si  fosfor

-supravegheaza si noteaza zilnic in foaia de temperatura TA, greutate, raport ingestie/excretie

-recolteaza sange pentru dozarea glicemiei la recomandarea medicului

-dupa terminarea tehnicii, pacientul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus in salon si instalat in pat

-de va nota examenul in foaia de observatie

  1. Accidente si incidente


  1. Reorganizarea locului de munca


  1. Etichetarea, trimiterea la laborator, notarea