Sarea in bucate

 Nu degeaba se spune, in popor, despre un om deosebit, ca este precum „sarea pamantului". In imperiul roman, ostasii erau adesea platiti in sare (in latina , sal,salis), de unde a ramas si cuvantul care exprima remuneratia pentru munca, salariu (salarium).

Pe vremuri, sarea era atat de greu de procurat si valoarea ei era atat de mare, incat nimeni nu-si ingaduia sa o risipeasca. De aici si vorba populara „daca se varsa sare, iese cearta."

La modul propriu, „un graunte de sare" facea (si va face mereu) diferenta dintre o mancare buna si una fara gust, iar la modul figurat, vorba „nesarata" este vorba nelalocul ei, lipsita de „bun gust" si de bun simt.

Oaspetii de mare cinste sunt intampinati, deloc intamplator, „cu paine si sare".

Intr-un foarte cunoscut basm romanesc, o fata de imparat ii spune tatalui ei ca il iubeste ca „sarea in bucate". Stiinta confirma astazi intelepciunea ascunsa in vorbele aparent ciudate ale fetei: sarea reprezinta, cu adevarat, un element absolut indispensabil vietii fiziologice a omului.

Sarea constituie unul dintre cei mai eficienti si mai raspanditi conservanti alimentari. Trebuie retinut ca, pina la aparitia frigiderelor, sarea, in mari cantitati, era aceea care se folosea pentru conservarea alimentelor.

Nu in ultimul rand, sarea este si un medicament extraordinar, poate unul dintre cele mai vechi remedii din lume, apreciat in medicina populara ca leac de capatai.Dar ce este, de fapt, sarea?

Dupa definitia fortata din DEX, sarea este „o substanta cristalina, sfaramicioasa, care constituie un condiment de baza in alimentatie si este folosita in industria conservelor, in tabacarie, in industria chimica etc; clorura de sodiu (NaCl)." O definitia similara gasim in Larousse, Webster, etc.

Trebuie sa atragem insa atentia ca, in aceste definitii, sarea este identificata in mod fortat, dupa niste criterii si interese industriale si comerciale, cu substanta numita clorura de sodiu (NaCl).

DAR SAREA NATURALA, ADEVARATA, NU A FOST, NU ESTE SI NU VA FI NICIODATA ACELASI LUCRU CU CLORURA DE SODIU (NaCl), O SUBSTANTA OBTINUTA PRIN PROCESAREA CHIMICA SI MECANICA SI DENATURAREA SARII GRUNJOASE.

Sa vedem de ce afirmam aceasta. De mii de ani, omul a folosit pentru alimentatia sa si a animalelor sale numai sare naturala, grunjoasa, sub forma de cristale mari, numita si sare gema. Drobii sau bulgarii de sare se zdrobeau in piua, pe masura ce aceasta se consuma. Sarea naturala gema se gaseste inca in Romania , din abundenta, in zacaminte de suprafata (munti de sare), in vreme ce in alte tari europene ( Austria , Franta), ea este exploatata numai din zacaminte subterane.

Care este insa, mai exact, diferenta dintre sarea naturala gema si sarea de masa, fina si extrafina?

SAREA NATURALA GEMA, GRUNJOASA, NERAFINATA este cea care se ia direct din zacaminte. Ea contine, pe langa clorura de sodiu (NaCl), peste 80 de substante minerale si oligominerale, care ii dau, impreuna cu incarcatura sa geo-magnetica, extraordinare proprietati vindecatoare si gustul sau inconfundabil.Unde se gaseste sarea grunjoasa, neiodata?

La magazinele naturiste si in Plafaruri, unde se vinde ambalata in pungi de 1/2 Kg, asa cum s-a impus prin revizuirea din 2004 a Ordonantei din 2002 privitoare la iodarea obligatorie a sarii.

SAREA DE MASA, FINA SI EXTRAFINA se afla pe rafturile tuturor supermarket- urilor si pe mesele tuturor restaurantelor. Ea se prezinta sub forma unor granule mici, de culoare alba, sau a unui praf alb, super-prelucrat si super-procesat chimic si este obtinuta, in general, prin recristalizarea artificiala a sarii geme si macinare dupa granulatia dorita. Acest proces saraceste foarte mult, aproape complet, sarea de elementele minerale si oligominerale (mai cu seama magneziul si calciul), marind, in mod artificial, concentratia de clorura de sodium (NaCl). In plus, pentru a evita intarirea sarii rafinate, fabricantii industriali ii adauga un „antiaglomerant", E 535, adica… ferocianura de sodiu, un aditiv in mod clar toxic pentru organism, caci este o sare a unei cianuri de fier, oricat am vrea sa dregem busuiocul si sa bagam capul in nisip, ca strutul. In rezumat – se inlatura oligomineralele, bune pentru sanatate, si se adauga E 535 (ferocianura de sodiu), daunatoare sanatatii, dar buna pentru buzunarele unora.

Sarea rafinata nu numai ca nu are nici o calitate terapeutica si nu mai da cu adevarat gust alimentelor gatite, dar provoaca, in plus, hipertensiune.

Medicina populara cunoaste peste o suta de utilizari terapeutice si chiar magice ale sarii, care era considerata in trecut, printre altele, si un adevarat leac impotriva duhurilor rele si a bantuirilor de tot felul.

Sarea iodata este toxica

In anul 2002, Guvernul Romaniei a emis HG 568, o ordonanta care impune ca toata sarea din comert sa fie iodata. Se afirma ca, in acest fel, vor fi combatute afectiunile tiroidiene produse de deficientele de iod.

Numerosi cercetatori si medici, din Romania si din strainatate, familiarizati cu aceasta problema, afirma insa cu totul altceva decat aceasta versiune oficiala. Studii minutioase in acest sens au revelat ca un consum sporit de compusi sintetici ai iodului creste incidenta unor afectiuni tiroidiene autoimune, favorizeaza supradezvoltarea si chiar aparitia unor procese inflamatorii la nivelul glandei tiroide. Consumul de compusi sintetici ai iodului (ioduri si iodati) produce alergie si mareste intoleranta la substantele care contin acest element (de exemplu, cele folosite in radiologie).

Din experienta altor tari, precum Anglia, Zair, Argentina, Australia, unde s-a practicat iodarea partiala a sarii, in unele orase sau comunitati, s-a demonstrat ca procedeul trebuie intrerupt imediat deoarece a crescut ingrijorator numarul cazurilor de hipotiroidie, hipertiroidie (inclusiv Basedow), cancer tiroidian, precum si numarul cazurilor de alergie la iod. Unele boli enumerate, precum cancerul tiroidian si unele reactii anafilactice la iod (pot fi socuri anafilactice) sunt mortale. In Tasmania , tara care a „beneficiat" de iodarea obligatorie a sarii si a altor alimente,s-a remarcat faptul ca rata cancerului tiroidian a crescut de trei ori.

In anul 2001, au existat in Romania 12.417 cazuri de hipotiroidie; in 2000 fusesera 11.541, iar din 1994 pana in 1999 au fost inregistrate intre 4713 si 7359 cazuri de hipotiroidie. Trebuia, oare, pentru cele 12.417 de cazuri de bolnavi tiroidieni, iodata sarea pentru peste 20 de milioane de oameni, plus animalele? In plus, tratatul lui Harrison , dupa care se pregatesc medicii americani, afirma, la pagina 2143, ca „din cele 18 cazuri posibile de hipotiroidie, unul singur se datoreaza deficitului de iod"…

Ca urmare, cercetatorii din celelalte tari care au experimentat, cu rezultate negative, de altfel, iodarea partiala a sarii, au observat ca, daca dai iod (compusi sintetici cu iod) unei populatii oarecare, unii fac hipotiroidie, altii fac hipertiroidie, unii fac cancere de tiroida, altii fac reactii alergice. Din moment ce mai mult de 99% din locuitorii Romaniei sint eutiroidieni, adica normali din punct de vedere tiroidian, nu se justifica deloc administrarea pe trei cai a iodului…
Cauza impunerii unei astfel de masuri nu are nimic de a face cu criteriul umanitar. Mai degraba este vorba de anumite grupuri de interese, care iau lua bani grei de pe urma procesului de iodare a sarii.Terapia interna cu sare

(toate recomandarile privesc exclusiv sarea naturala, grunjoasa, gema, neiodata si nu sarea „fina" de masa)

DIGESTIE DIFICILA, CONSTIPATIE, SLABICIUNE CORPORALA, SUBPONDERALITATE
– se consuma hrana condimentata cu sare gema sau sare marina (se gasesc in comert), care au un gust mult mai intens. S-a constatat ca sarea naturala are un efect mult mai puternic de stimulare a secretiei de sucuri gastrice si ca este un excelent activator al peristaltismului gastrointestinal, fireste – cu conditia sa fie consumata cu moderatie. De altfel, inca de acum 500 de ani, celebrul medic si alchimist al Evului Mediu, Paracelsus, nota intr-un tratat ca digestia si excretia sint mult perturbate de absenta sarii din alimentatie.

HIPOTENSIUNE ARTERIALA, ARITMIE CARDIACA

– dimineata, pe stomacul gol, se administreaza un sfert de cutit de sare marina (aproximativ 0,25 g ), care se inghite cu o cana (250-300 ml) de apa plata. Tratamentul se face vreme de minimum o jumatate de an. Studii recente arata ca se obtin rezultate deosebit de bune, cu conditia ca tratamentul sa fie asociat cu alimentatia predominant vegetariana.

OSTEOPOROZA, CRAMPE MUSCULARE

– se vor sara alimentele exclusiv cu sare gema neiodata, care este foarte bogata in oligoelemente implicate in procesele de asimilatie a calciului.

INTOXICATII CU SUBSTANTE LUATE PE CALE ORALA

– intr-un litru si jumatate de apa calduta se pune o lingura de sare si se amesteca bine. Se bea rapid, pe nerasuflate. Imediat dupa ingerare, va apare o senzatie puternica de voma. Vom evacua continutul stomacului, aplecandu-ne in fata, „gadiland" cu inelarul si aratatorul mainii drepte glota (omusorul) si presand simultan cu putere stomacul cu mana stanga, stransa in pumn. Reflexul vomitiv va permite eliminarea, odata cu apa sarata, a substantelor toxice care ne-au creat probleme.

TUSE PERSISTENTA, TUSE USCATA 

– se tin pe limba cat mai mult timp cateva granule de sare gema (nu mai mult de un varf de cutit). Reactia de stopare a tusei se va declansa prin doua mecanisme: prin salivatie, care va deveni mult mai abundenta, si prin stimularea directa a sistemului nervos central, prin intermediul papilelor gustative.

CONTRAINDICATII LA ADMINISTRAREA INTERNA A SARII

Aportul masiv de sare este contraindicat in cazurile de hipertensiune si tromboza grava, precum si in fazele acute ale gastritei hiperacide si ale ulcerului gastroduodenal.Tratament extern cu sare grunjoasa, neiodata

CALCULI RENALI, COLICI RENALE

 – un saculet de panza plin cu sare gema se pune pe un calorifer sau pe alta sursa de caldura si se lasa sa se incalzeasca pana la 50-60 de grade Celsius. Se aplica apoi pe sale (zona lombara), unde se tine vreme de o jumatate de ora.

ULCERATII PE PIELE

– in doua linguri de miere de albine se pune o jumatate de lingurita de sare si se amesteca bine, pana cand se omogenizeaza. Se aplica apoi acest preparat pe zonele afectate. Rezultatele terapeutice sint uimitoare, acesta fiind un stravechi remediu, mentionat in tratatele medicale grecesti.

ARSURI DE GRADUL I SI II

– pe zona afectata se presara sare grunjoasa din belsug. Aceasta aplicatie va spori pe moment senzatia de usturime, dar apoi edemele vor fi mult reduse, iar vindecarea va fi considerabil mai rapida. Nu se aplica sare pe arsurile grave, cu rana deschisa, intrucat produce o usturime insuportabila.

NAS INFUNDAT (RINITA CRONICA)

– la un pahar de apa calda se pune o lingurita de sare gema sau marina si se amesteca bine pentru a se omogeniza. Se pune aceasta apa sarata calda in palma si se trage pe nara stanga si apoi pe nara dreapta, alternativ, pentru desfundarea cailor nazale. Acest procedeu este bine sa se faca in fiecare dimineata, pentru drenarea cailor respiratorii, inlaturarea surplusurilor de mucus, marirea acuitatii olfactive.

DURERI DE GAT

– intr-un pahar cu apa fierbinte, se pun doua lingurite de sare naturala, dupa care se amesteca bine pana cand sarea se dizolva complet. Se face gargara cu acest preparat. Este de dorit ca apa sa fie cat mai fierbinte si sa ajunga cat mai jos in gat. Se reia acest tratament de 2-3 ori pe zi, pana la disparitia completa a afectiunii.

BAILE CU APA SARATA

Sint un remediu traditional de medicina populara, care se aplica astazi, cu un succes extraordinar, in clinici moderne din Austria si Germania . La o cada de apa calda (aproximativ 150 de litri), se folosesc doua kilograme de sare gema neiodata (amestecata in prealabil cu apa fierbinte, pentru a se dizolva mai usor). Baia dureaza 20-30 de minute si este important ca temperatura apei sa fie mentinuta mereu peste 37 de grade Celsius, pentru ca actiunea terapeutica sa fie maxima. Cercetatorii au observat ca aceste bai, care se fac o data la 3-4 zile, au efectele cele mai puternice in preajma lunii pline (de preferat cu 2-3 zile inainte).

Iata indicatiile terapeutice ale acestor bai:

DERMATOZE INFECTIOASE

– se fac bai partiale, inmuind doar segmental afectat, vreme de 15 minute, in apa sarata calda (7 linguri de sare la litru). Imediat dupa baie, pielea nu se sterge, ci se tamponeaza putin si se lasa sa se usuce. Acest remediu este excelent in tratarea infectiilor bacteriene si micotice (produse de ciuperci parazite).

REUMATISM

 – se fac de doua ori pe saptamana bai complete cu apa sarata fierbinte. Cele mai eficiente sint baile preparate cu sare marina neiodata, dar efecte foarte bune s-au obtinut si cu sarea de mina, cu cristale mari (nemacinata) .

CISTITE, INFECTII URINARE

– se fac bai complete sau bai de sezut cu apa ceva mai sarata: 5 linguri de sare la litru. Baia va fi facuta in fiecare seara, pana la vindecarea afectiunii, iar apa trebuie sa fie cat mai fierbinte, insa suportabila (peste 38 de grade). Imediat dupa baie va veti sterge si va veti relaxa la caldura, evitand expunerea la frig sau curent.

ANEXITA, METRO-ANEXITA

– se aplica procedura de la infectiile renale. Suplimentar, se va adauga in apa sarata de baie putina tincture de iod.

RACEALA SI GRIPA

– se fac bai ale picioarelor (talpi si glezne) cu apa 

fierbinte, cu foarte multa sare (10 linguri la litru). Baile vor dura 10 minute, dupa care ne vom incalta cu sosete groase si ne vom aseza la caldura, asa incat sa transpiram.

SAREA SI ENERGIA AURICA

S-a constatat experimental ca sarea naturala, netratata prin nici un fel de procedeu chimic sau termic, are o misterioasa influenta asupra corpului bioenergetic al fiintei umane. Toti cercetatorii din acest domeniu de frontiera sunt de acord ca sarea naturala este un excelent agent de purificare a aurei umane. La fel ca si apa, sarea absoarbe – se pare – radiatiile bioenergetice nocive, curatand – din punct de vedere energetic – zonele in care este aplicata. Iata cateva aplicatii practice ale acestor proprietati bioenergetice ale cristalelor de sare:

OBOSEALA

– o procedura de medicina populara romaneasca ce si-a dovedit adesea eficienta este sa punem un saculet cu sare calduta pe ceafa atunci cand sintem obositi. Tot un saculet cu sare era pus si in leaganul copiilor, ca sa nu se deoache si sa aiba somnul lin, intre haine, ca sa le asigure durabilitatea, precum si pentru a le impregna cu o misterioasa capacitate de protectie impotriva „facaturilor de tot felul".

BIJUTERIILE

– mai ales cele vechi – se spune ca pastreaza foarte multe din impregnarile negative ale celor care le-au purtat de-a lungul timpului. Din acest motiv, ele se lasa o perioada de minimum 49 de zile sa stea in sare gema, inainte de a fi purtate. La fel se procedeaza si cu cristalele sau cu pietrele semipretioase.

Evident meritele sarii grunjoase nu pot fi disputate, dupa cum nici imbecilitatea unor guvernanti nesarati care adopta imediat orice sugestie ne-avenita din partea UE, facand-o legea pamantului.

Sarea marina poate atinge 10 lei/0,5 kg, iar altele extrase din locuri cu legende creeate in jurul lor, chiar mai mult. Magazine Plafar poate ca nu exista in fiecare oras, iar de pe internet e cam ridicol sa ne luam… tocmai sarea! Daca ni se termina ce facem, asteptam postasul sa vina cu mandatul ? Fireste, fiecare isi cheltuie banii in felul in care crede de cuviinta.

Din fericire solutia este simpla si ieftina si vine in saci de 5 kg de sare buna, ne-iodata si grunjoasa, care se vinde cu aproximativ 5 lei. Se numeste "sare pentru muraturi" si e notabila exceptie la o regula imbecila. In zona noastra ea vine de la Ocna Dej , dar sunt convins ca oriunde in Romania , veti gasi o salina relativ apropiata, care sa produca si ambaleze minunatele cristale. Se face totusi sa cititi eticheta si eventual sa sunati chiar producatorul, caci am intalnit si produsul chipurile "pentru muraturi", ambalat la saculeti de 1 kilogram , care continea daunatorul anti-aglomerant.  Pe eticheta trebuie sa scrie doar "Sare gema cristalina", sau ceva asemanator.

Sa nu uit, bai sarate exista multe in tara noastra si nu sunt foarte scumpe, unele sunt inca gratis. Nu lasati sa treaca vara fara a le vizita periodic cu intreaga familie. Pe langa faptul ca ele sunt un mediu excelent pentru copiii Dvs. sa invete innotul caci practic ei plutesc, binele conferit de amestecul apa sarata-aer-soare, e greu de egalat. Folositi-le!

Stafidele

1 In Roma Antica doua borcane mari pline cu
stafide valorau cat un sclav.
2 Fenicienii si armenii faceau troc cu stafide cu grecii si
romanii. Cei din urma au ajuns sa venereze aceste fructe si le
ofereau drept rasplata sportivilor in competitii. De asemenea,
le foloseau ca leacuri pentru diverse boli ca otravirea cu
ciuperci sau imbunatatirea simptomelor provocate de
batranete.
3 California este cea mai mare producatoare de stafide din
intreaga lume, aici producandu-se circa 50% din cantitatea
totala de stafide de pe intreg globul.
4 Stafidele au un *efect tonic *asupra organismului si sunt
excelente pentru a combate oboseala si a preveni *depresia*.
Acest lucru se datoreaza faptului ca stafidele contin vitamine
din complexul B, vitamine ce ajuta la tratarea starilor de
anxietate.
5 Mai multe studii recente au concluzionat ca stafidele au
rolul de a scadea apetitul, reducand in acelasi timpul riscul
aparitiei bolilor cardiovasculare.
6 Dieta pe baza de stafide are si rolul de a creste libidoul. De
altfel, in India exista un ritual in care cuplurile proaspat
casatorite consuma la nunta lapte cu stafide, pentru
imbunatatirea libidoului.
7 Fibrele din stafide au rolul de a absorbi apa din organism
astfel ca pot fi folosite cu succes in cazul constipatiilor.
8 Chiar daca sunt dulci si se lipesc de dantura, stafidele nu
2
afecteaza sanatatea dintilor prin producerea de carii asa cum o
fac celelalte dulciuri pentru ca au in compozitie zahar procesat
chimic.
9 Stafidele sunt folosite in intreaga lume atat pentru deserturi
cat si pentru diverse feluri de mancare. Painea cu stafide de

exemplu este foarte populara in Irlanda dar si in Germania.
10 Aceste fructe pot duce la blocaje renale daca sunt
consumate de caini. Motivele nu sunt cunoscute.

Invata din trecut, gandeste in viitor: 10 legi pentru un progres durabil in viata

Evolutia reprezinta nazuinta fundamentala a tuturor fiintelor omenesti. Oricare ar fi obiectivele pe care vi le-ati propus si pentru orice ati lupta, orice ati vrea sa obtineti in viata si nu aveti inca are legatura cu progresul. El sta la baza a tot ceea ce da senzatia de implinire, satisfactie si dezvoltare personala.

 

Legea 1: Procedeaza intotdeauna in asa fel incat viitorul tau sa fie mai mare decat trecutul

Un vitor mai mare este esential pentru un progres durabil in viata. In foarte multe cazuri, trecutul se poate dovedi util deoarece este imbibat cu evenimente la care merita intotdeauna sa ne gandim dintr-o perspectiva noua, iar toate acele experiente de valoare pot deveni materie prima pentru crearea unui viitor luminos. Important este sa invatam sa abordam trecutul cu aceasta atitudine si vom simti dorinta nestavilita de a fi mai buni, de a trai cele mai placute experiente. Folosindu-ne trecutul pentru a ne crea viitorul, ne vom  detasa de situatiile, relatiile si activitatile care ne-au blocat acolo. Viitorul ne apartine pentru ca nu s-a produs inca si acest fapt inseamna ca putem sa il facem oricum dorim.

Legea 2: Procedeaza intotdeauna in asa fel incat invatatura ta sa fie mai mare decat experienta

Invatatura continua este esentiala pentru un progres durabil in viata. Putem sa avem o multitudine de cunostinte dobandite cu privire la orice ne inconjoara si totusi sa nu fim mai isteti sau descurcareti, in ciuda lucrurilor pe care le-am facut, vazut sau auzit. Singura, experienta nu poate niciodata garanta progresul. Dar, daca transformam imprejurarile in care ne pune viata in lectii, fiecare zi pe care o traim va deveni astfel o noua sansa de a evolua. Cei mai inteligenti si deschisi oameni sunt cei care reusesc sa transforme si cele mai mici evenimente sau situatii in brese pentru a gandi si actiona. Trebuie sa privim intreaga viata ca pe o scoala si fiecare experienta ca pe o lectie, iar invatatura va fi mai mare decat totalitatea cunostintelor dobandite.

Legea 3: Procedeaza intotdeauna in asa fel incat contributia ta sa fie mai mare decat recompensa

O contributie semnificativa la binele celorlalti este esentiala pentru un progres durabil in viata. Pe masura ce inregistram un succes din ce in ce mai mare, primim si tot felul de recompense: aprecieri, recunoastere, un venit mai mare, un alt statut, resurse sau noi oportunitati. Toate acestea sunt lucruri bune, insa care ne pot opri din evolutia noastra. Ele ne pot determina  sa devenim preocupati doar de recompense, in loc sa ne concentram asupra unei contributii mai mari. O cale de a garanta ca recompensele vor creste este aceea de a nu ne gandi la acestea. In schimb, trebuie sa continuam sa contribuim semnificativ in a-i ajuta pe cei din jurul nostru sa scape de pericole sau sa isi maximizeze punctele forte. Recompense si mai mari vor deriva automat din acestea, iar viitorul nostru va continua sa fie plin de contributii si mai semnificative. Important este sa ne concentram intotdeauna asupra crearii de noi valori pentru cat mai multi oameni, asigurandu-ne astfel o contributie mai mare decat recompensa care ii urmeaza.

Legea 4: Procedeaza intotdeauna in asa fel incat spectacolul tau sa fie mai mare decat aplauzele

O performanta din ce in ce mai mare este esentiala pentru un progres durabil in viata. Daca ne cultivam talentele si devenim pragmatici avem parte de mai multe aplauze, de un public mai numeros. Acest lucru poate crea insa dependenta, iar tentatia va fi aceea de a ne organiza viata in jurul recunoasterii si pretuirii celorlalti si de a continua sa repetam ceea ce ne-a adus aplauze in loc sa evoluam si sa facem ceva nou, diferit. Atunci cand asa ceva se intampla, riscul este ca aplauzele sa devina mai importante decat imbunatatirea performantei. Cei mai buni oameni in toate domeniile se straduiesc in permanenta sa fie mai buni. Indiferent de cat de multe aplauze ar primi, ei vor lucra mereu pentru a-si imbunatati performanta. Trebuie sa lucram incontinuu pentru a depasi ce am realizat pana in momentul de fata si performanta va fi intotdeauna mai mare decat aplauzele.

Legea 5: Procedeaza intotdeauna in asa fel incat gratitudinea ta sa fie mai mare decat succesul

O gratitudine crescuta este esentiala pentru un progres durabil in viata. Numai un procent foarte mic de oameni inregistreaza succes in permanenta pentru o perioada lunga de timp. Aceste cateva persoane remarcabile recunosc faptul ca fiecare reusita vine cu ajutorul multor oameni si le sunt mereu recunoscatori acestora pentru sustinere. Si invers, multi oameni al caror succes inceteaza intr-un anumit moment ajung in situatia aceasta pentru ca s-au indepartat de toti cei care i-au ajutat candva si se vad pe sine ca fiind unica sursa a realizarilor personale, lucru total gresit. Recunoasterea permanenta a contributiei altora va face loc in mintea fiecarei persoane si in lume pentru un succes si mai mare. Vom fi motivati sa reusim mai mult de dragul celor care ne-au ajutat.

Legea 6: Procedeaza intotdeauna in asa fel incat bucuria ta sa fie mai mare decat efortul

Bucuria este esentiala pentru un progres durabil in viata. Unii oameni sunt de parere ca succesul trebuie sa fie atins cu greu pentru a fi real. Ei sunt extrem de suspiciosi atunci cand vine vorba de castigurile rezultate din placere. Daca unii oameni par a profita de pe urma placerii, se pune la indoiala moralitatea acestora si apare certitudinea ca este vorba de castiguri nu tocmai curate. Totodata, oamenii continua sa se arunce asupra lucrurilor care nu le aduc nicio bucurie, suprimandu-si orice sansa care ar putea aparea, dar care ar putea fi considerata un semn de neseriozitate ori neprofesionalism. Prin aceasta insa, ei se priveaza de o sursa majora de energie, creativitate si motivatie. A gasi cai de a ne bucura tot mai mult de activitatile realizate este cea mai sigura cale de a ne asigura progresul permanent. In orice domeniu, creativitatea este strans legata de joc, de dorinta permanenta de a face lucruri noi de placere. Trebuie sa invatam sa intreprindem actiunile din perspectiva jocului si sa ne asiguram ca indiferent de rezultat placerea va fi mereu mai mare decat efortul.

Legea 7: Procedeaza intotdeauna in asa fel incat cooperarea ta sa fie mai mare decat statutul

Cooperarea este esentiala pentru un progres durabil in viata. Atunci cand oamenii sunt uniti si au un scop comun pot ajunge la rezultate pe care nicio persoana nu le-ar putea realiza singura. Lucrul in echipa si crearea de oportunitati pentru colaborari mai stranse inseamna a face posibile lucruri marete in viata noastra si in lume. Trebuie sa facem intotdeauna cooperarea mai insemnata decat statutul si vom gasi posibilitati nelimitate de a ne combina talentele si oportunitatile cu ale celorlalti.

Legea 8: Procedeaza intotdeauna in asa fel incat increderea ta sa fie mai mare decat confortul

Increderea sporita in propriile forte este esentiala pentru un progres durabil in viata. Multe persoane de succes isi incep viata ca niste visatori si ca oameni ce isi asuma riscuri, insa, din momentul in care ajung sa aiba succes, incep sa caute siguranta si confort mai presus de orice. Acest lucru ii ucide din punct de vedere motivational si le distruge increderea ce le-a adus, initial, reusita. Confortul si securitatea sunt derivate placute ale indeplinirii scopului propus, dar daca devin in sine un tel, opresc rapid procesul durabil. Trebuie sa luptam incontinuu pentru idealuri si realizari mai mari, iar atunci increderea noastra va fi mai mare decat confortul.

Legea 9: Procedeaza intotdeauna in asa fel incat obiectivul tau sa fie mai mare decat banii

Banii pot fi o masura utila a succesului si a evolutiei in anumite situatii si constituie o resursa pe care o putem folosi pentru a infaptui lucruri si mai mari dar, la un moment dat, banii fara vreun alt scop isi pierd semnificatia. Daca devin telul final, banii stopeaza progresul. In cazul in care avem un obiectiv mai mare decat propriile posibilitati de moment, scopul ne va motiva sa ne straduim. Telul da un sens vietii si ne ajuta sa ne directionam si sa ne concentram eforturile si talentul. Mai mult, atrage talentul si energia altor oameni ale caror scopuri se potrivesc cu al nostru. Trebuie sa ne gandim la bani ca la un mijloc de a atinge un tel mai important si astfel vom atrage toate resursele si recompensele care dau bogatie vietii.

Legea 10: Procedeaza intotdeauna in asa fel incat intrebarile tale sa fie mai mari decat raspunsurile

Copii fiind, atunci cand ne dezvoltam intr-un ritm rapid, punem o multime de intrebari. Pe masura ce crestem, incepem sa credem ca dispunem de multe raspunsuri. Trebuie sa constientizam faptul ca progresul tine de un teritoriu necunoscut si ca ceea ce stim pana in prezent reprezinta trecutul. Ceea ce trebuie sa descoperim reprezinta viitorul si este nevoie sa facem intotdeauna ca intrebarile noastre sa fie mai relevante decat raspunsurile. Numai astfel vom reusi sa ne indreptam spre un viitor remarcabil, deschis noilor posibilitati.

Recunoasterea produselor modificate genetic!
Cum putem afla daca fructele / legumele de pe rafturile marilor magazine sunt sau nu modificate genetic.
Nu este deloc greu sa inveti sa le recunosti insa problema e ca si in cazul E-urilor:
sunt trecute niste cifre pe ambalaj iar daca nu esti bine informat in ceea ce priveste continutul lor,
risti sa cumperi alimente imbibate de chimicale.
Asadar, intregul secretul consta in citirea etichetei, adica acel autocolant lipit direct pe coaja legumei/fructului

sau, dupa caz, pe punga in care sunt ambalate acestea (de ex. la portocale).

Orice eticheta are intre 4-5 cifre:

- daca produsul are 4 cifre (de ex. 4021) inseamna ca a fost crescut intr-un mediu normal, insa nu BIO. Produsul insa NU a fost modificat genetic.
- daca produsul are 5 cifre iar prima cifra incepe cu 9 (de ex. 96584) inseamna ca este BIO.
- daca produsul este format din 5 cifre, iar prima cifra este 8 (de ex. 86584) inseamna ca acesta a fost modificat genetic.

Asadar tineti minte aceste amanunte atunci cand cumparati fructe sau legume din hypermarket:

NU cumparati produse cu cod de cinci cifre,din care prima cifra este 8. Aveti grija de sanatatea voastra - de voi depinde.

Carentele de vitamine - cauze si simptome

Dr. Wallach se bucură de o popularitate extremă în America. În 1991 a fost nominalizat chiar şi la premiul Nobel.

Informaţiile din acest articol vor schimba total opiniile Dvs. despre sănătate şi medicina modernă, şi s-ar putea să provoace schimbări radicale în soarta Dvs. şi a celor apropiaţi.

Am scris 75 de articole şi lucrări ştiinţifice, 8 manuale în colaborare cu alţi autori şi o carte ca autor independent. Cartea a fost comercializată la un preţ de 140 USD în rândurile studenţilor facultăţii de medicină, articolele au apărut în 1700 de ziare şi reviste, am participat la câteva emisiuni de televiziune, am participat practic peste tot.Însă în anii 60 lucrările mele pe tema alimentaţiei nu au stârnit prea mare interes. Ce-mi rămânea de făcut? M-am întors la studii ca să pot lucra ca medic, şi m-am folosit de informaţiile despre alimentaţie, accumulate în şcoala veterinară.Şi oricât de incredibil ar părea, dar la urmă tot am reuşit! Timp de 15 ani am lucrat în Torkmund, Arizona, ca practicant de medicină generală. Astăzi doresc să împărtăşesc cunoştinţele şi concluziile mele, pe care le-am dobândit de-a lungul acestor 10-12 ani. Dacă veţi asimila doar 10 % din ceea ce veţi citi aici, veţi fi în stare să preveniţi foarte multe lucruri rele, suferinţe, veţi fi în stare să economisiţi sume considerabile de bani, şi să vă prelungiţi viaţa.

Nu veţi reuşi însă acest lucru, adică nu veţi dobândi acei ani în plus, şi acele posibilităţi genetice dacă nu sunteţi pregătiţi să luaţi măsurile necesare.

Şi acum, doresc să împărtăşesc cu Dvs. ceva foarte important.
Viaţa umană este programată genetic să dureze 120-140 de ani!
În zilele noastre, există doar 5 astfel de naţii, care ating limita de 120-140 ani a vieţii umane: toate trăiesc în Orient, în Tibet şi în nordul Chinei.
Aceşti oameni au fost menţionaţi încă din 1964 în cartea lui James Hilton, intitulată “Orizontul pierdut”.
Cel mai bâtrân dintre aceştia, conform datelor existente – existând aici bineînţeles şi posibilitatea erorii - a fost dr. Li din China, care a primit de la guvernul imperial din China un certificat special, care atesta faptul că a atins într-adevăr vârsta de 150 de ani, fiind născut în 1677. Împlinind vârsta de 200 ani, el a primit un al doilea certificat. Conform documentelor, a murit la vârsta de 256 de ani. S-ar putea să fi avut doar 200 de ani în loc de 256.

În partea de est a Pachistanului trăieşte un grup de populaţie, denumit bogaz. Aceşti oameni au devenit cunoscuţi şi ei, datorită longevităţii lor. Pe teritoriul Uniunii Sovietice de odinioară, gruzinii - alimentându-se cu produse lactate acrite, trăiesc până la vârsta de 120 de ani.
Armenii, abhazii şi azerbaijanii ating – în stare bună – vârsta de 120-140 de ani.
În 1973, în ediţia din ianuarie a revistei National Geographic s-a publicat un articol consacrat oamenilor cu vârsta de 100 de ani, sau chiar mai bătrâni. Aceste materiale au fost însoţite de fotografii excepţionale, cărora se datorează de fapt şi bunul renume al acestui magazin. Trei dintre aceste fotografii, mi s-au întipărit în mod excepţional în minte.

Într-una din poze, o babă bătrână de 136 de ani şede într-un balansoar şi fumează o ţigară cubaneză, şi bea vodcă la o petrecere de seară. Se vede clar că femeia este bine dispusă, nu ca şi cum ar sta în pensiunea de bătrâni, ceea ce ar fi costat-o 2000 de dolari americani. Era evident, că la vârsta de 136 de ani, această femeie încă se mai bucură de viaţă.
A doua poză arăta cupluri care aniversau o 100 respectiv 115 de ani de căsnicie.
A treia fotografie arăta un bărbat culegând ceai în Armenia, şi ascultând aparatul de radio portabil.

Dacă dăm crezare însemnărilor - pe baza datei de naştere, a botezului şi a povestirilor copiilor - bărbatul avea vârsta de 167 de ani, fiind pe atunci cel mai bâtrăn om de pe planetă. Indienii “Haita de lupi” de pe emisfera nordică sunt renumiţi datorită longevităţii lor, la fel şi locuitorii Equadorului, ai munţilor Anzi, indienii la sud-est de Peru, precum şi indienii de pe malul Lacului Titicaca şi din Macchu Piccu.
De exemplu, cei mai bătrâni membrii ai tribului Indian de pe malul lacului Titicaca au atins vârsta de 120 de ani.

Americanca Margaret Pich, din statul Virginia – inclusă şi în Cartea Recordurilor „Guiness Book” - a decedat la vârsta de 115 ani, fiind cea mai bătrână femeie americană, moartea fiindu-i cauzată de o alimentaţie incompletă. Mai precis, moartea a survenit datorită unei căzături, ale cărei complicaţii nu mai puteau fi evitate. Cine poate să-mi spună ce i-a pricinuit moartea?
Da, a murit din cauza osteoporozei, adică din cauza insuficienţei de calciu din organism. Ea nu suferea de boli cardiovasculare, nu era chinuită nici de cancer sau de diabet, dar a murit la trei săptămâni după căzătură, deoarece organismul nu dispunea de cantitatea suficientă de calciu! Şi încă un lucru de remarcat: conform spuselor fiicei sale, înainte de a surveni moartea, Margaret Pitch avea o poftă mare de dulcuri. Această boală este denumită Pike, mai târziu vom discuta şi despre asta.

Pofta exagerată de dulcuri şi de ciocolată, indică faptul că organismul Dvs. are nevoie de Crom şi Vanadiu.
În Nigeria – o ţară din lumea a treia – conducătorul tribului Baue a decedat la vârsta de 126 de ani. La ceremonia de înmormântare, una dintre soţiile sale încă se lăuda, că la 126 de ani, când să moară, soţul ei încă avea dinţi proprii, ceea ce înseamnă că şi restul organelor erau în stare bună de funcţionare.
Un bărbat sirian a decedat la vârsta de 133 de ani, în iulie 1993. A apărut şi în cartea recordurilor „Guiness Book”, nu datorită longevităţii sale – căci sunt mulţi care ating această vârstă înaintată - ci mai degrabă faptului că la 80 de ani s-a căsătorit pentru a patra oară, urmând să aibă încă 9 copii din această căsătorie!

Faceţi Dvs. calculele: dacă luaţi 9 luni pentru fiecare copil + 1 an pentru alăptare, şi dacă luaţi 1 an pauză după naşterea fiecărui copil, o să vă daţi seama că acest tată-erou a fost capabil de procreaţie şi după vârsta de 100 de ani!
Iată motivul pentru care a fost înscris în cartea recordurilor “Guiness Book”!

Aşa că băieţi, capul sus, încă mai există speranţă!

Puţină ştiinţă

În noiembrie1993, în statul Arizona, s-a desfăşurat un experiment interesant.
Trei cupluri căsătorite au fost izolate timp de trei ani, în tot acest timp ei având o alimentaţie extrem de sănătoasă (rezultatul muncii proprii), inspirau aer curat şi beau apă curată.

După 3 ani, medicii gerontologi ai Universităţii din California au examinat aceste cupluri la Los Angeles.

Toate datele incluzând analiza sângelui şi celelalte informaţii vitale ale organismului au fost introduse în computerul Universităţii din Los Angeles, computerul dând prognoza, conform căreia, continuând să trăiască în astfel de circumstanţe aceste persoane ar putea să atingă vârsta de 165 de ani.
Iată o altă dovadă că este posibil ca omul să atingă vârsta de 120-140 de ani.
Durata medie de viaţă a americanilor este de 75,5 de ani, un professor universitar sau medic trăieşte aproximativ 58 de ani.
Aşa că dacă doriţi să dobândiţi acest surplus de 20 de ani, să nu alegeţi sub nici o formă profesia de medic!

Există două lucruri de bază, pe care trebuie să le respectaţi dacă visaţi la o apartenenţă la tabăra longevivilor.

Dacă într-adevăr doriţi să atingeţi vârsta de 100-140 de ani, este absolut esenţial să ţineţi minte următoarele:
Feriţi-vă de pericole, nu călcaţi pe teren subminat, adică să evitaţi situaţiile periculoase care nu merită să riscaţi inutil.

Desigur, dacă sunteţi adepţii ruletei ruseşti (să direcţionaţi pistolul încărcat cu un singur glonţ către fruntea dvs şi să apoi să trageţi la nimereală), ai alcoolului, dacă fumaţi, sau dacă vă place să săriţi în mijlocul străzii în timpul orei de vârf, sperând să vă calce o maşină, atunci posibilitatea de a atinge vârsta de 120 de ani va fi destul de mică. Acest lucru poate că sună interesant, însă mii şi mii de oameni mor anual, doar pentru simplul fapt că le place să-şi asume aceste riscuri nebuneşti. Vă sugerez să meditaţi asupra acestui lucru, şi pe măsura posibilităţilor să evitaţi să vă expuneţi pericolelor inutile.
Cu alte cuvinte, dacă există o posibilitate să preveniţi o boală, mai ales o boală incurabilă, atunci este de datoria dvs. să faceţi acest lucru.
În al doilea rând: Dvs. trebuie să efectuaţi doar fapte utile.
Aveţi nevoie de 90 de feluri de suplimente nutritive, 60 de minerale, 16 vitamine, 12 aminoacizi de bază şi celule cu conţinut de proteină şi 3 feluri de acizi graşi de bază.
În total, aveţi nevoie de 90 de suplimente nutritive, altfel veţi da frâu liber bolilor care se formează în lipsa acestor materiale.
În zilele noastre, presa scrisă este invadată de informaţii pe această temă, despre asta se discută în studiourile de radio şi televiziune, tema fiind cunoscută de toţi, căci sănătatea, longevitatea sunt lucruri importante. Chiar şi doctorii discută cu noi mereu aceste lucruri. Dar nu din cauza conştiinţei profesionale, nu medicii sunt cei care îndemnă ziariştii să scrie despre acest subiect, din contră. Aceste informaţii contribuie la tirajul mai mare al ziarelor şi revistelor.
Articolul meu preferat a apărut în ediţia din 06 aprilie 1992 a revistei „Time” şi dacă până acum nu aţi avut ocazia să citiţi acest articol vă sugerez să îl căutaţi în bibliotecile şcolare sau comunale şi să îl studiaţi cu atenţie. Faceţi câteva copii xerox, şi afişaţi-le pe uşi, pe uşa băii şi pe frigider.
Acest articol cuprinzător, susţine că vitaminele pot combate cancerul, bolile cardiovasculare şi pot încetini procesul de îmbătrânire al organismului uman.
Aceasta este afirmaţia unui medic.

Iar dacă aceste informaţii au apărut în presă, înseamnă că trebuie să conţină un sâmbure de adevăr. Însă după ce am efectuat 17500 de autopsii pe 14500 animale şi 3000 pe oameni, şi având în vedere că am vrut dintotdeauna să fiu sănătos tun, să am copii, nepoţi şi chiar şi strănepoţi, astfel pot afirma, că dacă nu investiţi bani în sănătatea dvs, dacă nu cumpăraţi vitamine, şi minerale, atunci veţi contribui cu siguranţă la bunăstarea materială a profesioniştilor din domeniul medicinei.Sunt ferm convins, că medicii s-au îmbogăţit de pe urma noastră!Cred, că asigurările sociale şi sprijinul oferit de stat contribuie la bunăstarea materială a medicilor, iar ei ne sunt datori cu ceva. Ar fi de datoria lor să ne anunţe despre cele mai noi rezultate ale cercetărilor din domeniul medicinei!
Dvs, cei care acum sunteţi prezenţi aici – aţi primit informaţii de acest gen de la medicul dvs.? Nu-i aşa că n-aţi primit? Interesant....Eu însă deţin nenumărate informaţii care ar fi putut ajunge şi la dvs. Şi doresc să împărtăşesc aceste informaţii cu dvs.


Prima informaţie Ulcer gastric: Ştiaţi de exemplu că, cauza principală a ulcerului gastric este stresul? Cu 50 de ani în urmă, noi, medicii veterinari ştiam deja că ulcerul gastric la porci apare din cauza infecţiei bacteriene. Noi nu ne putem permite să efectuăm operaţii costisitoare la porci, căci atunci 0.5 kg carne de porc de pe masa dvs. ar costa 275 USD!
Mai nou am aflat, că, cu ajutorul medicamentului bizmar (mineral) am putea preveni şi chiar şi trata ulcerul la porci, fără nici o intervenţie chirurgicală. Am şi încercat acest tratament, şi am cheltuit cca. 5 USD pentru un porc. Am tratat porcii cu bizmar şi cu alte minerale şi tetraciclină.
Instituţiile de cercetare sanitare au făcut public doar în februarie 1994, că ulcerul este cauzat de bacterii şi nu de stres, şi astfel este o boală curabilă. Cercetătorii din domeniul medicinii obişnuiau să facă afirmaţii de genul “a produs rezultate încurajatoare, care ne dau speranţă”... iar acum instituţiile sanitare au folosit cuvântul “vindecare” fără alte subânţelesuri. O constatare: „ Ulcerul a fost vindecat cu ajutorul bizmarului, a tetraciclinei şi a mineralelor!”

Da, este vorba despre o boală teribilă, cancerul.
În septembrie 1993 pe baza observării pacienţilor care sufereau de cancer, la Institutul Oncologic al Universităţii de Medicină din Boston s-a elaborat o nouă dietă anticancer. Cercetările s-au desfăşurat în China, pentru simplul fapt că, în judeţul chinez Hinaj s-a înregistrat cel mai mare număr al înbolnăvirilor de cancer.
Timp de 5 ani, au fost supuşi observării 29000 de oameni. Acestor pacienţi, li s-au administrat doze de două ori mai mari de vitamine şi minerale faţă de norma impusă americanilor, astfel, dacă de ex. doza zilnică de vitamina C a fost 60 mg, ei primeau 120 mg.
Alain Paul, deţinător al două premii Nobel, a afirmat că, pentru combaterea cancerului cu vitamina C, trebuie administrată pacientului doza zilnică de 10000 mg.

Iată rezultatele, pe care medicii le neagă cu atâta înverşunare, medici care dealtfel au părăsit deja lumea asta materială (să le fie ţărâna uşoară!) În timp ce Alain Paul nu doar că încă mai trăieşte dar se şi simte excelent! El are 94 de ani, lucrează zilnic 14 ore. În cursul săptămânii lucrează la ferma sa din California, şi predă la Universitatea Californiană din San Francisco.

Acum rămâne la alegerea Dvs. dacă să urmaţi sfatul medicilor decedaţi, sau al doctorului Paul. Aşadar nu e nici o problemă dacă luaţi doză dublă de vitamine, Zinc, Riboflavina, Seleniu, etc. O grupă de substanţe poate să fie deosebit de utilă mai ales dacă se compune din 3 părţi:- Vitamina E, Beta-carotenul şi Seleniul. Aceste trei componente trebuie consummate în cantităţi duble, şi dacă eficacitatea acestora se arată a fi de doar 50 %, deja aţi obţinut un bun rezultat.
În grupul pacienţilor cărora li se administrau vitamina E, Beta-carotenul şi Seleniul timp de 5 ani, mortalitatea în cazul tuturor bolilor a scăzut cu 9%, adică 10 oameni din fiecare 100 de bolnavi condamnaţi la moarte au supravieţuit, iar în cazul bolnavilor de cancer, care urmau să moară dar au primit aceste 3 componente, 13 din 100 au supravieţuit. În provincia Hinai majoritatea pacienţilor bolnavi de cancer sufereau de cancer stomacal şi al tractului digestiv. 21% dintre aceşti bolnavi s-au însănătoşit, ceea ce înseamnă 21 din 100!
Era de datoria medicului Dvs. să împărtăşească şi această informaţie cu Dvs.! Chiar dacă nu dorea să-şi asume nici o răspundere, dar măcar putea să vă transmită informaţia, ca Dvs. să aveţi şansa de a alege.

De aceea mi se pare de-a dreptul ridicol, comportamentul medicilor faţă de pacienţi, ceea ce indică de fapt indiferenţa lor faţă de suferinzi.

Boala următoare este Osteoporoza. Începând din septembrie 1993 în Institutul de medicină din Harvard şi Boston pacienţii cu articulaţii umflate de pe urma osteoporozei au fost trataţi cu proteină de găină. S-au selectat acei bolnavi a căror stare nu s-a îmbunătăţit în urma tratamentului cu medicamente. Acestor bolnavi, pe lângă injecţiile de aspirină li se administrau mezotrixidă, prednisolon, cortizon, şi au participat la diferite şedinţe fizioterapeutice. Ca ultima soluţie, aceste articulaţii trebuiau schimbate prin intervenţii chirurgicale. Atunci am intervenit eu, şi am spus următoarele
„Aceşti oameni au suferit atât de mult, încât dacă sunt dispuşi să reziste încă 90 de zile, aş dori să fac un mic experiment cu ei. 29 de pacienţi au fost de acord. Aceşti 29 de oameni, care au pierdut orice speranţă în medicina tradiţională, şi a căror stare nu s-a îmbunătăţit deloc, au fost supuşi următorului tratament: au băut în fiecare dimineaţă suc de portocale în care am dizolvat o lingură mică de cartilaj de găină.

După 10 zile, pe baza observărilor efectuate de specialiştii institutului de medicină Harvard, au dispărut la aceşti pacienţi toate inflamaţiile dureroase, senzaţia de durere a încetat, iar peste 30 de zile pacienţii au putut să-şi permită câte ceva, iar după 3 luni funcţiile articulaţiilor s-au restabilit total.

Iar acum, îmi permit să vă fac să râdeţi puţin.

Mi se pare nostim faptul că, medicul institutului de medicină Harvard, care a condus cercetările, a numit cartilajul de găină drept medicament, deoarece dacă ceva ajută la tratarea unei boli, acel lucru se poate numi medicament, şi poate fi prescris de către medici. Am impresia, că deja aţi început să calculaţi febril în minte că “300 USD pe capsule, pentru 25 de pacienţi, asta ar însemna…”
Dar dacă acest procedeu vi se pare prea complicat, atunci mergeţi pur şi simplu la farmacie, şi cereţi noxigelon, acesta fiind un produs bine cunoscut de către femei. Se ia de obicei pentru întărirea unghiilor şi părului. Componentul de bază al acestui produs îl constituie cartilajul de vită, şi are un efect fortifiant şi asupra cartilajului şi oaselor umane. Preparatul este compus din cartilajul şi ligamentele cornuţelor şi dacă luaţi zilnic o jumătate de linguriţă, cu suc de portocale (100 font / uncie) combinat cu minerale coloidale, atunci data viitoare când voi veni să ţin o prelegere, Dvs. mă veţi asalta aici pe podiu, mă veţi strânge în braţe, asta dacă cumva vă veţi mai aminti de osteoporoză.

Aţi auzit vreodată de boala Alzheimer?
Este o boală bine cunoscută, dar în copilăria mea încă nu era aşa. Astăzi este una dintre cele mai răspândite boli, care apare la un om din doi, mai ales peste vârsta de 70 de ani. Date într-adevăr terifiante! Cum se poate depista boala Alzheimer, şi cum se tratează pacienţii care suferă de această boală? Imaginaţi-vă cât ar avea fermierii de pierdut, dacă scroafa pur şi simplu ar uita de ce s-a apropiat de troacă.
Din acest motiv, în urmă cu 50 de ani veterinarii au început să studieze, cum s-ar putea preveni şi trata boala Alzheimer? Au început cu doze mari de vitamina E.
În 1992 medicul Dvs. ar fi trebuit să vă anunţe, că renumitul institut de cercetare din San Diego al Universităţii Californiene a afirmat, că vitamina E încetineşte procesul pierderii memoriei în cazul bolii Alzheimer. Şi în această materie au rămas în urma veterinarilor, cu cca. 50 de ani.

Iar acum spuneţi-mi sincer, dacă aţi experimentat vreodată neplăceri cauzate de pietrele la rinichi? Da, văd câteva mâini ridicate, OK!

Vă mai amintiţi, ce v-a interzis medicul în privinţa alimentaţiei? V-a spus să vă feriţi de calciu. Nu vi s-a permis să consumaţi nici un fel de produs lactat, nici un fel de produs cu conţinut de calciu! Şi asta, pentru că exista falsa convingere cum că, calciul depus în rinichi provine din alimentele consumate de dvs.
De fapt, piatra la rinichi este produsul oaselor din organismul dvs. propriu. Aceste pietre se formează atunci când în organism apare insuficienţa de calciu. Se ştia chiar şi cu 1000 de ani în urmă că pentru prevenirea apariţiei pietrelor de rinichi în organismul animalelor, este nevoie să li se dea mai mult calciu, magneziu şi bor. Din păcate însă, anatomia taurilor, a berbecilor şi a bovinelor pentru lapte este astfel concepută încât dacă la aceste animale apar pietrele la rinichi, ele mor pur şi simplu. La om, această boală se manifestă sub forma unor suferinţe aproape insuportabile.

Noi ştim cum se poate preveni această boală. Medicul dvs. ar fi trebuit să vă anunţe încă din 1993 despre faptul că, calciul reduce riscul formării pietrelor la rinichi. Au fost studiaţi peste 4000 de pacienţi, împărţiţi în 5 categorii. Grupul care primea cel mai mult calciu, nu suferea deloc de apariţia pietrelor la rinichi. Amintiţi-vă când am spus, că medicii trăiesc până la vârsta de 58 de ani, iar noi aproximativ până la 75,5. Acei profesionişti care determină modul nostru de viaţă, şi ne interzic consumul excesiv de sare, cofeină şi unt, ne recomandă margarina, şi care încearcă să ne ocrotească de tot feluri de lucruri dăunătoare, mor la vârsta de 58 de ani: în timp ce bătrânii de 120-140 de ani îşi beau ceaiul cu o bucată de piatră de sare, şi consumă zilnic 40 de astfel de căni, gătesc cu unt în loc de ulei de olivă, şi ating ca printr-o minune vârsta de 120 de ani. Cui daţi de acum înainte crezare, celui care moare la 58 de ani, sau celui care atinge vârsta de 120 de ani? Este alegerea Dvs.

Cu toate acestea, există şi câţiva medici, pe care îi respect deosebit de mult. Unul dintre ei, este Stuart Cartred, are 38 de ani, lurează ca medic de familie. Domeniul său de specialitate îl constituie anevrismul, boala, care se manifestă prin tumefierea arterei slăbite, din cauza că ţesutul îşi pierde elasticitatea.

În 1957 am aflat, că motivul apariţiei anevrismului, îl constituie insuficienţa de cupru a organismului. Pe atunci lucram la un proiect, care consta în observarea a 200 de mii de curcani. Aceste animale primeau o alimentaţie specială, cu 90 de substanţe aditive. De-a lungul primelor 13 săptămâni am pierdut 25de mii de curcani, după cum am constatat mai târziu, din cauza anevrismului. Dublând conţinutul de cupru al raţiei alimentare, am reuşit să creştem 500 de mii de curcani, şi la nici unul nu a mai apărut anevrismul.Acest experiment a fost efectuat pe cobai, pisici, câini, vaci, porci şi nu mai ştiu pe câte alte animale. În urma acestor experimente am ajuns la concluzia, că motivul apariţiei acestei boli îl constituie de fiecare dată insuficienţa de cupru din organism.

Încărunţirea timpurie a părului – primul simptom al insfucienţei de cupru.
Pielea începe să se rideze, îşi pierde din elasticitate, apar cearcăne la ochi, pielea feţei devine zbârcită preluând aspectul unei prune uscate. O altă boală este dilatarea arterelor, dilatarea varicoasă, ca urmare a dereglării elasticităţii ţesuturilor, pielea începând să atârne pe mâini, pe piept, pe abdomen şi pe faţă, şi când constataţi aceste simptome, vă faceţi imediat programarea la un cosmetician sau la un chirurg plastic. O soluţie mult mai simplă, mai ieftină şi mai puţin periculoasă ar fi dacă aţi începe să luaţi minerale coloidale.

Iar acum, aş dori să vă fac cunoştinţă cu un alt medic, cu Martin Carter. A decedat la vârsta de 57 de ani. Şi-a efectuat studiile la institutul de medicină Harvard, primindu-şi titlul de doctor în medicină la Yale. După autopsie, s-a constatat, că motivul decesului a fost anevrismul aortei. Acesta a fost diagnosticul impus de medicul spitalului universitar Rockefeller. Cu alte cuvinte, moartea a intervenit din cauza deficienţei de cupru. La rândul lui, şi el avea o “urină ieftină”, căci nu lua vitamine. Iată şi un alt exemplu. Un avocat destul de renumit din Detroit, Helen Joice Walter a decedat la vârsta de 44 de ani. Ea frecventa unul dintre cele mai elegante cluburi de fitness, dorindu-şi – ca majoritatea femeilor – să aibă un sistem osos rezistent, fără prea multe cheltuieli. La fel, şi ea a decedat din cauza anevrismului, provocat de deficienţa de cupru. Şi ea avea o “urină ieftină”, adică nu lua nici un fel de vitamină.

Îl cunoaşteţi pe Stuart Burkert? A scris 5 cărţi incredibil de înţelepte despre sănătate, dietă, alimentaţie - şcoala sanitară din Tora conferindu-i titlul de magister al ştiinţelor medicinale, el fiind unul dintre cei mai respectaţi specialişti din Boston. Cărţile sale recomandă cititorilor şi diete de slăbit. Publicul ţintă al acestui autor erau tinerii sub 20 de ani, iar el a decedat la 40 de ani.
Aţi dori să vă aventuraţi într-o dietă recomandată de acest specialist? Decedat la 40 de ani din cauza cardiomiopatiei, această boală fiind provocată de insuficienţa de Seleniu din organism.
Unii fermieri, se duc la magazinul unde se vinde hrana pentru animale şi cumpără Seleniu sub formă de injecţii sau tablete pentru a ocroti sănătatea animalelor!
Dr. Stuart Burker, acest specialist, care a scris 5 cărţi despre alimentaţia corectă, a decedat la 40 de ani din cauza insuficienţei de Seleniu, adică din cauza unei alimentaţii nesatisfăcătoare. Şi el avea “o urină ieftină”. Este uşor de verificat faptul că, cheltuind zilnic doar 10 cenţi puteţi să învingeţi Cardiomephatia. Mulţi dintre Dvs. probabil îl ştiu pe Heyl Clarkot, care la 47 de ani a fost cardiologul principal al ţinutului Saint Louis. Şi acum încercaţi să ghiciţi cauza morţii sale? A avut atac cardiomiopatic. Aţi văzut şi Dvs. cu siguranţă, că vacile care când dau lapte şi astfel pierd mult calciu zgârâie multe pietre, oase, încearcă să rumege tot felul de obiecte, cuie, acoperişul de şindrilă. Asta se numeşte deficienţă, iar un bun fermier este conştient că în astfel de cazuri trebuie să modifice compoziţia alimentaţiei, altfel vacile vor fi în stare să distrugă întregul grajd!

Astfel de exemple găsim şi la oameni. Este un fapt cunoscut cât de pofticioase pot fi femeile gravide. Îşi înghiontesc soţii, văitându-se: hai, adu-mi şi mie castravete murate şi îngheţată!” – Cauza acestui fenomen îl constituie faptul că, pruncul sustrage toate mineralele din organismul mamei.

Permiteţi-mi să vă dau un sfat: aruncaţi o privire asupra mâinile şi asupra feţei dvs. Dacă observaţi pete de culoare roz, acesta denotă deficitul timpuriu de Seleniu. Începeţi să vă administraţi Coloidal timp de 6 luni, şi toate petele vor dispărea. Sunt de ajuns 6 luni pentru reversarea procesului. Dacă petele de pe suprafaţă dispar, vor dispărea şi de pe organele interne, de pe creier, inimă, ficat şi rinichi. Cine are dintre Dvs. nivel scăzut al zahărului din sânge?
Aproximativ 10%. Probabil aţi avut ocazia să vedeţi copii hiperactivi, înnebuniţi după dulciuri.

Insuficienţa de crom şi de vanadiu cauzează conţinutul scăzut de zahăr al sângelui.
Dacă aceste simptome nu sunt tratate, atunci se va dezvolta boala cunoscută sub numele de diabet.
Lipsa staniului din organism provoacă chelie la bărbaţi, şi la mulţi dintre ei este cât se poate de evidentă şi lipsa plumbului. Dacă această deficienţă nu este remediată mult timp, poate cauza surzenie.
Urmează insuficienţa de Bor din organism.
Femeile trebuie să cunoască şi să respecte Borul. El ajută la menţinerea calciului în oase, pentru a preveni osteoporoza. Borul ajută la secreţia estrogenului, iar la bărbaţi la producerea testosteronului. Dacă la femei apare insuficienţa de Brom, atunci în perioada menopauzei vor suferi foarte mult, şi vor resimţi toate efectele secundare dăunătoare. La bărbaţi, în schimb, dacă cantitatea de testosteron din organism nu este suficientă, atunci ei trebuie să confrunte impotenţa timpurie, cu toate neplăcerile acestei stări.

Primul simptom al insuficienţei de Zinc din organism, se manifestă prin pierderea simţului olfactiv şi simţului gustativ, când bărbaţilor nu le place hrana preparată de soţie, sau când nu simt gustul mâncărurilor. „Cum, eu petrec toată ziua în bucătărie, ca să-ţi prepar o masă gustoasă şi nici un pupic nu primesc pentru asta?” . „Interesant, am intrat în bucătărie şi nu am simţit nimic!” – Vreţi nu vreţi, asta este insuficienţa de Zinc! Experimentele de la laborator au arătat că, în jur de 7 materiale minerale sunt responsabile pentru ca longevitatea animalelor să crească de 2 ori. Amintiţi-vă, când v-am spus, că avem nevoie de 90 de elemente nutritive, 60 minerale, 16 feluri de vitamine, 12 aminoacizi, şi 3 acizi graşi.
Avem mare noroc, ca plantele sunt capabile să ne producă aminoacizii, vitaminele şi acizii graşi. Plantele sunt în stare să facă acest lucru, dar dvs. trebuie să consumaţi zilnic 15-20 de feluri de elemente de provenienţă vegetală, într-o combinaţie corectă, pentru a obţine aceste 90 de elemente. Deşi teoretic este posibil, majoritatea americanilor nu fac acest lucru. Americanul de rând este convins, că dacă mănâncă puţini cartofi în formă de cipsuri, atunci şi-au respectat deja norma zilnică de alimentaţie vegetală. Deci degeaba este posibil teoretic, în practică, sunt puţini care asigură cantitatea necesară de vitamine, aminoaicizi şi acizi graşi, respectând astfel o dietă sănătoasă. Astfel, dacă vă este drag viaţa, aşa cum şi mie îmi este dragă viaţa mea, a copiilor şi a nepoţilor mei, atunci trebuie să vă asiguraţi dvs. singur ca organismul dvs. să primească cantitatea necesară de vitamine, aminoacizi şi acizi graşi, iar dacă faceţi acest lucru, vă garantez că veţi trăi până la 20 -140 de ani.

O ALTĂ POVESTE

Mineralele.

Aici, situaţia este destul de tragică, deoarece vegetaţia nu mai conţine substanţe minerale. Acestea nu se mai regăsesc în sol, deci n-au cum să fie nici în plante.Aici doresc să prezint un document de la şedinţa a 74-a a Congresului Senatului SUA, cu nr. de înregistrare 264. Conform acestui document, substanţele minerale au dispărut total din solul fermelor noastre, astfel, chiar dacă avem o recoltă bogată, substanţele minerale lipsesc cu desăvârşire din cerealele, legumele, fructele, nucile recoltate. Consumatorii acestor produse, se vor îmbolnăvi automat, din cauza lipsei mineralelor, singura soluţie fiind accea de a consuma simultan aditivi nutriţionali. Acesta constituie conţinutul acestui act, vizat de Congresul American în 1936.

Oare de atunic s-a schimbat câtuşi de puţin această situaţie? Nu, putem afirma asta cu siguranţă. Mai mult, se constată doar înrăutăţirea situaţiei. Principala cauză a acestui fenomen, o constituie faptul că fermierii îngraşă solul doar cu nitrogen, fosfor şi calciu. Trei componente în diferite cantităţi şi diferite proporţii, şi nimeni nu îi obligă pe fermieri să introducă şi celelalte 60 de substanţe minerale în sol, pentru că acestea nu au nici un efect direct asupra recoltei. Astfel, ori de câte ori se strânge recolta, plantele, care absorb substanţele minerale din sol de pe mai multe hectare, extrag din sol toate aceste minerale. Dacă reintroducem 3 feluri de minerale, dar extragem 60 de feluri de minerale, atunci vom ajunge la situaţia asemănătoare când depunem lunar 3 USD în cont, dar scoatem 60 de USD. Vă puteţi imagina ce se va întâmpla cu acest cont. Se va prăbuşi pur şi simpu.

Tot ce vă pot spune, este că sănătatea noastră este din ce în ce mai şubredă, deoarece nu mai avem minerale în sol, şi astfel ţine de responsabilitatea noastră înlocuirea acestor substanţe.

Sunt deseori întrebat: „Ce făceau oamenii cu 1000 de ani în urmă, când încă nu existau îngrăşăminte, şi totuşi trăiau printre oameni longevivi. Ce părere aveţi despre egipteni, chinezi, şi hinduşi?” Toate aceste naţii trăiau la malul unor mari fluvii, Nilul, Gang, Fluviul Galben (China), care se revărsau anual şi inundau totul în jur. Ghiciţi ce se întâmpla de fiecare dată în perioada inundaţiilor? Apa ducea nisipul şi nămolul pe distanţe de mii de mile. Iar oamenii se rugau la Dumnezeu mulţumindu-i pentru inundaţii. Iar noi ne rugăm la Dumnezeu să ne scutească de inundaţii. Inundaţia îmbunătăţea solul cu precipitaţii, cu minerale, îmbunătăţind astfel şi calitatea recoltei. Regele Filip, tatăl lui Alexandru cel mare s-a căsătorit cu Cleopatra, regina Egiptului, când aceasta avea doar 12 ani. Cleopatra nu avea nici pe departe înfăţişarea lui Elizabeth Taylor, nu purta rochii scumpe şi bijuterii. Era o fată cu sânii plaţi, slabă, fără un sexepil exagerat. Atunci de ce s-a căsătorit regele cu ea? Pentru că în posesia Cleopatrei se aflau cele mai bogate terenuri pentru cultivat cereale. Toţi ştiau, că cereale mai bune decât cele egiptene nu există, iar armata gigantică, în frunte cu Alexandru cel Mare a pornit să cucerească lumea. Armata avea nevoie de făină de o calitate extraordinară, pentru ca soldaţii să poată mărşălui 20 de ore fără popas, să fie capabili să lupte 6 ore în continuu şi în final să şi câştige lupta. Dacă aceşti soldaţi consumau cereale recoltate de pe un sol slab, nu ar fi rezistat nici măcar 20 de minute, şi începeau să se vaite „ mami, mi-e frică, ia-mă acasă!” Ei erau foarte conştienţi, că Egiptul este locul ideal pentru cultivarea cerealelor, inundaţiile asigurau terenurilor proviziile necesare de substanţe minerale, şi oricare dintre civilizaţiile antice, cu mari dobândiri în domeniul artelor şi tehnologiei se trage din aceste părţi ale globului. Capacitatea lor mintală era şi ea considerabilă, deoarece alimentaţia acestor popoare era foarte bogată în substanţe minerale.

Iar acum voi face următorul lucru. Voi face un rezumat de câteva minute, pentru ca dvs. să vă faceţi o idee, dacă aceste lucruri sunt valabile pentru fiecare substanţă, fără excepţie. Să începem cu cel mai răspândit mineral, Calciul.

Lipsa de calciu poate cauza 147 de boli. Unele dintre acestea, au fost denumite după numele unor persoane, de ex. Bill Spolzi, această boală manifestându-se prin deformarea parţială a feţei. Aceasta nu este paralizie, ci pareza nervului facial, fiind cauzată de insuficienţa de calciu din organism.
Osteoporoza – ocupă locul 10 ca mortalitate la populaţia mai în vârstă, fiind totodată o boală extrem de costisitoare. Operaţia pentru înlocuirea coluli femoral sau a articulaţiei coxo-femurală costă 35000 USD, şi dacă - doamne fereşte – este vorba de ambele şolduri, atunci 70000 USD. Sunteţi norocoşi, dacă dispuneţi de o asigurare medicală, şi operaţia nu vă costă nimic.

D-na Kitz Retfordból, din statul Virginia, care – vă mai aduceţi amnte – a decedat la vârsta de 115 de ani, a murit din cauza complicaţiilor apărute în urma unei căderi. Animalele – din câte ştiu - nu suferă de osteoporoză. De exemplu, dacă dvs. deţineţi o cireadă de 100 de vaci, iar în acest an nu s-a născut nici un viţel, asta înseamnă că nu aveţi de unde acoperi cheltuielile curente necesare pentru îngrăşăminte, veterinar, reparaţia gardului, etc. Apelaţi la veterinar, întrebându-l “ Ce s-a întâmplat? N-ar trebui să mă descotorosesc de aceste vaci?” Vine veterinarul şi spune că vacile nu sunt de vină. După asta examinează şi taurul, şi afirmă „Clar, taurul suferă de osteoporoză, şi astfel cu această articulaţie coxofermurală îi vine greu să “discute” cu vacile” Dar ca să evităm această boală periculoasă, viţelului nou născut i se va administra calciu, - zilnic 10 cenţi – şi astfel el nu va suferi niciodată de osteoporoză.
Pentru profilaxia paradontozei şi inflamarea gingiilor dentiştii şi specialiştii în tratarea inflamaţiilor gingivale recomandă, ca după fiecare masă să vă spălaţi dinţii şi să utilizaţi aţă dentară. Ca medic veterinar, am avut ocazia să examinez mii şi mii de animale, şobolani, şoareci, iepuri, câini, oi, porci, cai, lei, tigrii şi urşi. Ei nu suferă de boli gingivale, şi nici nu folosesc aţă dentară. Au câteoadată respiraţie rău mirositoare dar gingiile lor sunt sănătoase. Principala cauză pentru care în zootehnie nu ne întâlnim cu bolile gingiilor este faptul că aceste animale nu suferă de lipsa calciului.

Acum urmează problema artritei. Dacă vă mai adugeţi aminte, am vorbit deja despre cartilajul de găină şi despre gelatină. Artrita este cauzată în proporţie de 85 % de osteoporoza periferiei articulaţiei osoase. Există artrita, osteoartita, lumbago, rheumatism – toate fiind cauzate de osteoporoza periferiei articulaţiei osoase.În continuare vom vorbi depsre hipertensiunea arterială. Hipertonie – cu alte cuvinte tensiune ridicată. În astfel de cazuri, primul lucru recomandat de medicul dvs., va fi reducerea cantităţii de sare din alimentaţia dvs. Toţi ştim acest lucru, ni s-a repetat de nenumărate ori. Dar haideţi să ne reamintim de vaci. Primul lucru pe care fermierul adaugă la îngrăşămintea animalelor este sarea.
Nici un fermier nu va fi competitiv, dacă nu adaugă sare la hrana animalelor. Pur şi simplu va fi şocat de facturile emise de veterinar. Iar de la noi se aşteaptă să fim convinşi, că nouă nu ne trebuie sare, şi că, cantitatea de sare pe care o asimilăm odată cu pâinea de grâu, şi cu salată – ne este mai mult decât suficientă.

Nici asta să nu credeţi. Imaginaţi-vă cum medicul – decedat la 58 de ani – vă recomandă “să nu consumaţi sare, şi să nu folosiţi unt” iar cei care au atins vârsta considerabilă de 120 de ani, tocmai că mâncau unt, şi foloseau sare. Încercaţi să faceţi alegerea corectă!
Am selectat un grup-control – compus din 5000 de oameni, cu tensiune ridicată, şi le-am dublat consumul zilnic de calciu, iar după 6 săptămâni am oprit experimentul, căci la 65% din aceşti oameni tensiunea s-a normalizat doar prin dublarea cantităţii de Calciu administrat. Când aceşti pacienţi s-au prezentat la control medical, medicul îi întreba” tensiunea Dvs. e normală, ce medicamente aţi luat?” „ Am participat la un experiment, unde am primit doze duble de Calciu” - a răspuns pacientul.

Următoara problemă - convulsii, spasme.

Dacă vă treziţi în miezul nopţii, că nu vă puteţi mişca piciorul – înseamnă că organismul dvs. duce lipsă de calciu.
Cunoaştem şi sindroma postmenstruală, acea stare fizico-emoţională, pe care o numim esterioctomie. În institutul din San Diego al universităţii californiene s-a propus dublarea raţiei zilnice de calciu, drept urmare 85 % din simptomele emoţionale şi fizice au dispărut instantaneu.
Ultima categorie – dureri în regiunea lombară. 85% din populaţia americană suferă de dureri în regiunea lombară, indiferent dacă lucrează la computer, descarcă camioane sau sunt şoferi de autobuz. Acest fenomen este de fapt o tragedie americană. De fapt durerile lombare înseamnă osteoporoza coloanei vertebrale, indiferent de faptul dacă aveţi vertebre problematice sau nu. Dacă vertebrele nu au pe ce să se susţină, coloana se va subţia, se va distruge, mai ales dacă există şi insuficienţă de cupru.
Ultima boală care a mai rămas de discutat este diabetul.

Ar fi bine dacă aş reuşi să vă conving să luaţi mineralele în mod conştient, şi să nu vă bazaţi pe faptul că acestea vor ajunge în organism doar prin intermediul alimentaţiei.
Oamenii care ajung la vârsta de 120-140 de ani, au multe trăsături comune. Fiecare trăieşte în munţi, în sate aşezate la altitudini de 8000-14000 picioare deasupra nivelului mării. Precipitaţia anuală din aceste sate abia dacă atinge 2 degete, aici nu prea plouă şi nici zăpadă nu există. Sunt ţinuturi extrem de aride. Şi ce credeţi, de unde se ia apă de băut şi apă pentru irigaţii? Zăpada topită serveşte acestui scop. Apa, care provine din zăpadă nu este atât de curată şi de clară ca apa gheizirilor, iar dacă umplem un pahar cu astfel de apă, vom constata că aceasta are o culoare alb-gălbuie, sau alb-albăstrui. Această apă conţine 60-72 substanţe minerale.
În zona lacului Titicaca, sau în Tibet, această apă se numeşte lapte îngheţat, şi nu doar că serveşte ca apă de băut, asigurând astfel 8-12% minerale de absorbţie, dar ceea ce este şi mai important, solul este irigat cu apa aceasta, an după an, de la o recoltă la alta, de la o generaţie la alta, de cca. 2,5 – 5 mii de ani. Nu veţi găsi printre aceşti oameni nici unul care să sufere de diabet, sau de boli cardiovasculare, nici de hipertensiune, de osteoporoză, cancer, infecţii ale căilor respiratorii, glaucomă, copii nu se nasc cu malformaţii, nu există închisori, narcomani, şi nici impozite. Aici nu există medici, şi totuşi oamenii trăiesc 120-140 de ani.

Comanda vitaminele Calivita la pret de producator  printr-un singur mesaj pe acest blog.